Lituania este pregătită să trimită trupe în Ucraina
Prim-ministrul lituanian Ingrida Simonyte a anunțat, într-un interviu recent pentru Financial Times, că țara sa va trimite trupe în Ucraina pentru instruire.
Declarațiile premierului Lituaniei intervin în contextul în care Ministerul rus al Apărării a declarat că forțele sale se pregătesc să desfășoare exerciții ce implică arme nucleare tactice.
Exercițiile sunt un răspuns la ceea ce rușii numesc „amenințări și provocări” din partea Occidentului.
„Dacă ne-am gândi doar la răspunsul rusesc, atunci nu am putea trimite nimic. La fiecare două săptămâni auzi că cineva va fi bombardat cu arme nucleare”, a declarat Simonyte.
Lituania este membră NATO
Publicația britanică notează că Lituania, stat membru al Uniunii Europene și al NATO, a propus anterior trimiterea trupelor sale în Ucraina în scopuri de antrenament.
Totuși, autoritățile de la Kiev nu au formulat încă o astfel de solicitare.
Calea Lituaniei către NATO a început la 5 octombrie 1993, când toate partidele parlamentare au semnat un apel către președinte. La începutul anului următor, președintele de atunci, Algirdas Brazauskas, l-a informat pe secretarul general al NATO, Manfred Werner, cu privire la aspirațiile Lituaniei.
Dar, la vremea respectivă, dorința Lituaniei de a se alătura alianței militare a fost privită cu scepticism. Brazauskas, care a vizitat sediul NATO, nu a putut aduce vești pozitive acasă.
Aderarea Lituaniei la NATO a depins, de asemenea, de relațiile cu vecinii săi. Potrivit diplomatului și fostului ministru lituanian de externe Antanas Valionis, spectrul conflictului cu Polonia încă persistă.
„Se credea că nu vor exista relații bune cu Polonia din cauza complicațiilor istorice, a problemei de la Vilnius și a ultimatumului din 1938. Prin urmare, se aștepta ca drumul nostru spre Europa să treacă prin Scandinavia”, își amintește el.
În 2000, Lituania și-a intensificat campania pentru aderarea la NATO. Acest lucru a dus la crearea celor Zece de la Vilnius, un grup de țări care așteaptă o invitație și se pregătesc în mod activ pentru aderare.
Cu toate acestea, nu au existat promisiuni concrete până în 2001. Diplomații își amintesc că atitudinea a fost, de asemenea, destul de dezamăgitoare.
În cele din urmă, munca grea a început să dea roade. Situația s-a schimbat și după 11 septembrie 2001.
„A fost un moment de cotitură. Pentru prima dată în istoria NATO, SUA au activat articolul 5, iar la 12 septembrie, cei Zece de la Vilnius au emis o declarație în care au precizat că suntem gata să ajutăm SUA în lupta împotriva terorismului, să ne deschidem spațiul aerian pentru SUA. Aceasta a fost apreciată de SUA și de NATO”, a declarat Damušytė.
Rusia avertizează asupra unui „pericol enorm” dacă NATO trimite trupe în Ucraina
Rusia a declarat miercuri că trimiterea de trupe NATO în Ucraina ar putea fi extrem de periculoasă. Moscova a urmărit îndeaproape o petiție ucraineană care a cerut o astfel de intervenție.
Petiția, postată pe site-ul președintelui ucrainean, spune că Ucraina ar trebui să ceară Statelor Unite, Marii Britanii și altor țări să trimită trupe pentru a o ajuta să respingă invazia Rusiei.
„Regimul de la Kiev este destul de imprevizibil”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, când a fost întrebat despre acest subiect în cadrul briefingului său zilnic.
„Am spus în repetate rânduri că intervenția directă pe teren în acest conflict de către militarii țărilor NATO implică potențial un pericol enorm, așa că o considerăm o provocare extrem de provocatoare, nimic mai puțin, și, desigur, urmărim acest lucru cu mare atenție.”
Nu era clar dacă petiția va întruni numărul necesar de voturi – 25.000. Până miercuri dimineață, aceasta a atras 1.594 de voturi.
NATO a sprijinit Ucraina în acest război, furnizându-i arme din ce în ce mai puternice, inclusiv tancuri și rachete cu rază lungă de acțiune, dar nu a intervenit direct cu trupe – lucru pe care atât președintele american Joe Biden, cât și președintele rus Vladimir Putin au avertizat că ar putea duce la un al Treilea Război Mondial.
