Ce se ascunde în spatele exploziei euro. BNR indică factorii care au împins leul la cote maxime istorice

Banca Națională a României a oferit joi explicații privind evoluția recentă a cursului de schimb leu/euro, după ce moneda europeană a atins în ultimele zile noi maxime istorice în raport cu leul. Potrivit reprezentanților BNR, creșterea cursului s-a accentuat în primele 20 de zile ale lunii septembrie.

BNR explică recordurile euro. Ce factori au apăsat asupra leului

La sfârșitul lunii septembrie și la începutul lunii octombrie, cursul a înregistrat o majorare descrisă de banca centrală drept „o creştere abruptă semnificativă”. Ulterior, cursul de schimb s-a menținut la „noul palier”, potrivit explicațiilor transmise după ședința Consiliului de Administrație al BNR.

Banca centrală a analizat în același timp evoluțiile de pe piața monetară și de pe piața titlurilor de stat. Randamentele titlurilor de stat pe termen mediu și lung au avut fluctuații importante în ultimele două luni, iar BNR a indicat mai mulți factori care au influențat această evoluție.

Printre elementele menționate se află conflictul din Orientul Mijlociu, situația politică internă și incertitudinile legate de măsurile care ar putea fi adoptate în perioada următoare pentru continuarea consolidării bugetare.

Inflația a coborât în primele două luni din trimestrul III

În ceea ce privește inflația, BNR arată că rata anuală a înregistrat o scădere semnificativă în primele două luni ale trimestrului al treilea din 2026. Evoluția a fost anticipată de banca centrală și a dus rata anuală a inflației la 8,16% în iulie și la 6,17% în august, după nivelul de 10,42% consemnat în iunie.

Potrivit BNR, scăderea a avut loc pe fondul epuizării efectelor directe generate de eliminarea plafonului pentru prețul energiei electrice și de majorarea cotelor de TVA și a accizelor în perioada similară a anului anterior.

„Rata anuală a inflației a înregistrat o scădere substanțială în primele două luni ale trimestrului III 2026, așa cum s-a anticipat, coborând la 8,16 la sută în iulie și la 6,17 la sută în august, de la 10,42 la sută în iunie, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor în perioada similară a anului anterior.

Efectele de bază dezinflaționiste asociate celor două șocuri pe partea ofertei produse în iulie-august 2025 au afectat prioritar evoluția componentelor exogene ale IPC, fiind resimțite puternic la nivelul dinamicii anuale a prețurilor energiei. Influențe suplimentare în sens descendent au venit din continuarea descreșterii pronunțate a prețurilor LFO, care au fost doar în mică măsură contrabalansate de cele generate de scumpirea semnificativă a combustibililor, în contextul creșterii accentuate a cotației petrolului”, se arată în comunicatul BNR.

Datele prezentate de banca centrală includ și evoluțiile de pe piața monetară interbancară și de pe piața titlurilor de stat. BNR precizează că principalele cotații ale pieței monetare au avut o evoluție liniară în august și în primele două decade ale lunii septembrie, după care au început să crească.

Randamentele titlurilor de stat au avut fluctuații mai mari

Potrivit BNR, ajustările ascendente ale cotațiilor de pe piața monetară au devenit mai pronunțate în primele zile ale lunii octombrie. În același timp, randamentele titlurilor de stat pe termen mediu și lung și-au mărit fluctuațiile în prima parte a lunii septembrie.

Ulterior, randamentele au consemnat o creștere considerabilă, pe care banca centrală o leagă de contextul internațional și de situația internă.

„Principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare şi-au prelungit evoluţia liniară în august şi în primele două decade din septembrie, pentru ca ulterior să cunoască ajustări ascendente succesive, mai pronunţate în primele zile din octombrie. La rândul lor, randamentele pe termen mediu şi lung ale titlurilor de stat şi-au mărit fluctuaţiile în prima parte a lunii septembrie şi au înregistrat apoi o creştere considerabilă – în contextul conflictului din Orientul Mijlociu dar şi pe fondul situaţiei politice interne şi al incertitudinilor asociate -, care s-a corectat în mare parte în primele zile din octombrie. În aceeaşi conjunctură, cursul de schimb leu/euro şi-a accentuat ascensiunea în primele decade din septembrie, iar la finele lunii şi în debutul lui octombrie a consemnat o creştere abruptă semnificativă, rămânând apoi pe noul palier”, a transmis BNR într-un comunicat de presă transmis în urma întrunirii Consiliului de Administraţie.

Banca centrală indică astfel o suprapunere între evoluțiile de pe piața financiară și mai multe surse de incertitudine, atât interne, cât și externe. Printre acestea se află situația politică din România și evoluțiile asociate conflictului din Orientul Mijlociu.

BNR indică incertitudini privind consolidarea bugetară

Potrivit analizei BNR, incertitudinile rămân importante și în ceea ce privește măsurile care ar putea fi adoptate după anul curent pentru continuarea consolidării bugetare. Acestea sunt raportate la Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu Comisia Europeană și la procedura de deficit excesiv.

„Incertitudini mari rămân totuși asociate, inclusiv în actuala situație politică internă, măsurilor potențial adoptate în viitor în scopul continuării consolidării bugetare dincolo de anul curent corespunzător Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE și procedurii de deficit excesiv.

Incertitudini și riscuri semnificative la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, generează însă și conflictul din Orientul Mijlociu și criza energetică, prin efectele potențial exercitate, pe mai multe căi, asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor, precum și asupra activității și profiturilor firmelor, inclusiv prin afectarea dinamicii economiilor și a inflației la nivel european/mondial și a percepției de risc față de regiune, cu impact asupra costurilor de finanțare.

În această conjunctură, absorbția și utilizarea la maximum a fondurilor europene sunt esențiale pentru contrabalansarea parțială a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare, precum și ale conflictului din Orientul Mijlociu și ale războiului din Ucraina, cât și pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice”, mai trasmite BNR.

Banca centrală menționează, de asemenea, importanța evoluțiilor de politică monetară din marile economii și a deciziilor adoptate de băncile centrale din regiune. În analiza sa sunt indicate deciziile Băncii Centrale Europene și ale Rezervei Federale a Statelor Unite, precum și atitudinea celorlalte bănci centrale din regiune.

BNR menține dobânda-cheie la 6,50%

Consiliul de Administrație al BNR a decis, la ședința din 8 octombrie 2026, să mențină rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an. Decizia a fost luată pe baza evaluărilor și datelor disponibile la momentul ședinței și în condițiile unor incertitudini foarte ridicate, potrivit comunicării băncii centrale.

„Pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât în ședința de astăzi, 8 octombrie 2026, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an. Totodată, s-a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit”, se mai artî în analiza BNR.