UE se pregătește pentru un scenariu de coșmar. Ce se întâmplă dacă un atac hibrid provoacă victime

Uniunea Europeană analizează modul în care ar trebui să reacționeze în cazul unui atac hibrid de amploare soldat cu mai multe victime. Ambasadorii celor 27 de state membre au discutat în ultimele săptămâni scenarii de criză în reuniuni cu acces restricționat, pe fondul intensificării incidentelor de securitate din Europa, potrivit unor diplomați și oficiali europeni citați de POLITICO.

Discuțiile au devenit mai intense după descoperirea, în luna august, a unei drone încărcate cu explozibili pe aeroportul din Leipzig. Oficialii europeni analizează inclusiv modul în care ar putea fi mobilizate echipele de intervenție, fondurile care ar putea fi puse la dispoziția statului atacat și coordonarea comunicării instituțiilor europene.

UE ia în calcul scenariul unui incident cu mai multe victime

Uniunea dispune deja de instrumente pentru coordonarea răspunsului la amenințări hibride, precum atacuri cibernetice, sabotaj sau interferențe electorale. Noile discuții se concentrează însă asupra unor incidente mult mai grave, care s-ar putea solda cu pierderi de vieți omenești.

Potrivit POLITICO, ambasadorii UE au analizat explicit astfel de scenarii într-o reuniune desfășurată săptămâna trecută.

„Trebuie să fim pregătiți pentru ceva grav”, a declarat un diplomat european de rang înalt. „Din păcate, Leipzig ne-a arătat că un incident foarte grav, ceva care provoacă mai multe victime, nu este exclus.”

Un alt oficial european a avertizat că riscul producerii unor victime este în creștere.

„Având în vedere amploarea și amploarea acțiunii Rusiei, este inevitabil să existe victime mai devreme decât mai târziu. Este pur și simplu noroc că nu au existat încă”, a susținut acesta.

Afirmațiile reprezintă evaluările oficialilor citați de publicație. UE acuză Rusia că, după declanșarea invaziei la scară largă a Ucrainei, și-a intensificat operațiunile hibride în Europa, inclusiv atacurile cibernetice și actele de sabotaj.

Bruxelles-ul vrea un răspuns rapid și coordonat

Comisarul european pentru justiție, Michael McGrath, a declarat pentru POLITICO că amenințările la adresa statelor europene sunt în creștere.

„Democrațiile europene se confruntă cu un număr tot mai mare de amenințări”, a afirmat acesta.

Potrivit comisarului, UE încearcă să își îmbunătățească mecanismele de anticipare și detectare a amenințărilor, precum și capacitatea de avertizare timpurie.

Obiectivul este ca Europa să poată reacționa rapid și colectiv atunci când apare o amenințare majoră.

Printre variantele analizate de diplomați și miniștri se numără trimiterea unor echipe de intervenție în situații de urgență și deblocarea unor fonduri europene pentru statul afectat.

Apar divergențe privind rolul UE și cel al NATO

Pregătirile au deschis însă o dezbatere privind împărțirea responsabilităților între Uniunea Europeană și NATO.

Unele capitale consideră că dezvoltarea unor noi mecanisme europene în domeniul securității riscă să dubleze structurile deja existente în cadrul Alianței Nord-Atlantice.

Oana Lungescu, fostă purtătoare de cuvânt a NATO și în prezent expert în cadrul Royal United Services Institute (RUSI), avertizează asupra riscului apariției unor mecanisme paralele.

„Riscă să fie foarte confuz pentru factorii de decizie de la toate nivelurile”, a declarat aceasta. „Dacă există confuzie sau duplicare, acest lucru riscă să încetinească procesul decizional, ceea ce are implicații, deoarece timpul este întotdeauna esențial.”

În eventualitatea unui incident cu numeroase victime, Lungescu consideră că atribuțiile ar putea fi delimitate mai clar: NATO să se ocupe de schimbul de informații și descurajarea militară, iar Uniunea Europeană să se concentreze asupra răspunsului civil.

Temeri privind securitatea informațiilor discutate la nivelul UE

O altă problemă semnalată de diplomații citați este securitatea informațiilor confidențiale.

Mai multe state sunt preocupate de posibilitatea ca datele sensibile discutate în structurile europene să ajungă în afara acestora. Aceste temeri ar determina unele capitale să prefere structurile NATO pentru schimbul celor mai sensibile informații.

„Guvernul meu este foarte suspicios în ceea ce privește schimbul de informații sensibile în cadrul Coreper sau chiar în camera liderilor”, a declarat pentru POLITICO un diplomat dintr-un stat de pe flancul estic.

„Acestea fie apar în presă, fie ajung direct la Moscova”, a susținut acesta.

Un nou „protocol de securitate de urgență” este pregătit la nivel european

Discuțiile au loc în timp ce președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, încearcă să consolideze capacitatea UE de a răspunde amenințărilor de securitate.

În discursul privind Starea Uniunii, von der Leyen a propus un „protocol de securitate de urgență” care ar urma să faciliteze coordonarea statelor membre într-o criză majoră.

Inițiativa și propunerea privind înființarea unui „Consiliu European de Securitate” ar urma să fie incluse într-o nouă Strategie Europeană de Securitate, așteptată la începutul lunii noiembrie, potrivit diplomaților citați de POLITICO.

Unele state sunt însă reticente și consideră că UE dispune deja de mecanisme care ar trebui folosite înainte de crearea unor structuri suplimentare.

„Ne simțim foarte inconfortabil în legătură cu protocolul de securitate de urgență”, a declarat un diplomat. „Avem deja mecanisme implementate. Dacă există o criză, avem Răspunsul Politic Integrat (IPCR) care a funcționat foarte bine în timpul pandemiei și al altor crize.”

UE are deja un mecanism pentru situații majore de criză

Mecanismul integrat al UE pentru un răspuns politic la crize, cunoscut drept IPCR, permite coordonarea rapidă la nivel politic în cazul unei crize importante. În funcție de situație, la reuniunile de urgență pot fi implicați și experți din NATO, ONU sau alte organizații internaționale.

În cazul unui atac hibrid grav, statul direct afectat are un rol esențial în alegerea mecanismelor pe care dorește să le activeze.

Franța a invocat articolul 42 alineatul (7) din Tratatul UE după atentatele teroriste de la Paris din 2015. Este singura situație în care clauza europeană de asistență reciprocă a fost activată.

În actualul context de securitate, discuțiile de la Bruxelles urmăresc să stabilească mai clar cum ar trebui să reacționeze UE dacă un viitor atac hibrid va provoca pierderi de vieți omenești și cum ar trebui împărțite responsabilitățile cu NATO.

Oana Lungescu a subliniat că, din perspectiva Moscovei, diferențele instituționale dintre UE și NATO sunt mai puțin importante.

„Sincer, [președintelui rus Vladimir] Putin nu-i pasă dacă deciziile sunt luate de Coreper 2 sau de NAC”, a spus aceasta. „Moscova nu gândește așa”.