Energie din surse regenerabile pentru Aeroportul Otopeni. Amplu proiect de investiții al CNAB
Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAB), administratorul celor două aeroporturi ale Capitalei, a demarat un amplu proiect de investiţii în producerea energiei electrice din surse regenerabile, prin construirea unei centrale fotovoltaice destinate consumului propriu al Aeroportului Internaţional Henri Coandă, mai bine cunoscut drept Aeroportul Otopeni.
Proiectul prevede realizarea unei capacităţi totale planificate de 31,5 MWp, integrată cu un sistem de stocare a energiei de 30 MWh, şi are o valoare estimată de 283.765.450 de lei, fără TVA.
Reprezentanţii companiei au arătat că investiţia face parte dintr-un proces accelerat de modernizare a infrastructurii aeroportuare, având ca obiective principale creşterea eficienţei operaţionale, consolidarea autonomiei energetice şi alinierea la standardele internaţionale în materie de sustenabilitate.
În acest context, CNAB a început implementarea unui proiect strategic care vizează producerea de energie electrică din surse regenerabile pentru consumul propriu al celui mai mare aeroport din România.
Proiectul este gândit și pentru dezvoltările viitoare ale infrastructurii
Proiectul este conceput etapizat, fiind corelat atât cu necesarul energetic actual al aeroportului, cât şi cu dezvoltările viitoare ale infrastructurii.
Prima etapă presupune construirea unei centrale fotovoltaice cu o putere instalată de 12,6 MWp şi realizarea unui sistem de stocare a energiei cu o capacitate de 17,88 MWh. Acestea vor fi racordate la uzina electrică de 20 kV a aeroportului, asigurând astfel integrarea în reţeaua internă de alimentare cu energie.
Pentru finanţarea acestei prime etape, Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti a depus un proiect în cadrul programului destinat sprijinirii investiţiilor în noi capacităţi de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsumul aerodromurilor, inclusiv sisteme de stocare a energiei.
Programul este finanţat din Fondul pentru Modernizare şi este gestionat de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, iar contractul de finanţare a fost deja semnat.
Valoarea totală a primei etape se ridică la 176.877.573 de lei, fără TVA. Din această sumă, 132.044.800 de lei reprezintă finanţare nerambursabilă eligibilă, diferenţa fiind acoperită din fondurile proprii ale CNAB, aferente cheltuielilor neeligibile şi TVA.
Directorul general al CNAB, Bogdan Mîndrescu, a subliniat, în acest context, că proiectul constituie un pas esenţial în procesul de modernizare a Aeroportului Internaţional Henri Coandă.
Potrivit acestuia, investiţiile în producerea energiei din surse regenerabile vor contribui direct la creşterea autonomiei energetice a aeroportului, la reducerea costurilor operaţionale şi la diminuarea impactului asupra mediului, în concordanţă cu standardele europene şi cu obiectivele de sustenabilitate.
„Acest proiect reprezintă un pas esenţial în procesul amplu de modernizare a Aeroportului Internaţional Henri Coandă Bucureşti.
Investiţiile în producerea de energie din surse regenerabile contribuie direct la creşterea autonomiei energetice a aeroportului, la reducerea costurilor operaţionale şi la diminuarea impactului asupra mediului, în deplină concordanţă cu standardele europene şi cu obiectivele de sustenabilitate asumate de companie”, a declarat Mîndrescu.
Aeroportul Henri Coandă deține Nivelul 3 de acreditare în cadrul Airport Carbon Accreditation
Implementarea primei etape reprezintă primul pas concret într-un proiect strategic de amploare, care va asigura, pe termen mediu şi lung, reducerea emisiilor de carbon, menţinând în acelaşi timp siguranţa şi continuitatea operaţională a unei infrastructuri critice naţionale.
Eforturile CNAB în domeniul protecţiei mediului sunt recunoscute şi la nivel european.
Recent, Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti a obţinut Nivelul 3 de acreditare în cadrul programului Airport Carbon Accreditation, derulat de ACI Europe.
Certificarea confirmă performanţele aeroportului în gestionarea şi reducerea emisiilor de CO₂, precum şi implicarea altor entităţi în acest demers, ca răspuns la provocările schimbărilor climatice.
