Economia UE încetinește: creștere de 1,1% estimată pentru 2026

Economia Uniunii Europene va înregistra o încetinire a ritmului de creștere, de la 1,5% în 2025 la 1,1% în 2026, cu 0,3 puncte procentuale sub estimările din prognoza de toamnă a anului trecut. Pentru 2027, Comisia Europeană estimează o accelerare moderată a expansiunii PIB-ului la 1,4%, potrivit previziunilor economice de primăvară publicate joi.

Avans economic modest în UE: 1,1% în 2026 și 1,4% în 2027

Economia Uniunii Europene va înregistra o încetinire a ritmului de creștere, de la 1,5% în 2025 la 1,1% în 2026, cu 0,3 puncte procentuale sub estimările din prognoza de toamnă a anului trecut. Pentru 2027, Comisia Europeană estimează o accelerare moderată a expansiunii PIB-ului la 1,4%, potrivit previziunilor economice de primăvară publicate joi.

Comisia Europeană estimează, în prognoza economică de primăvară pentru 2026, o încetinire a activităţii economice, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, care a generat un nou şoc energetic, a alimentat inflaţia şi a afectat încrederea în economie. Potrivit Executivului comunitar, până la finalul lunii februarie era anticipată o continuare a creşterii moderate a economiei UE şi o nouă temperare a inflaţiei, însă perspectivele s-au deteriorat semnificativ după izbucnirea conflictului. Creşterea rapidă a preţurilor la energie a dus la accelerarea inflaţiei, în timp ce ritmul activităţii economice a început să încetinească. Bruxelles-ul consideră că situaţia ar putea cunoaşte o uşoară ameliorare în 2027, dacă tensiunile de pe pieţele energetice se vor reduce.

Totodată, estimările privind creşterea economică în zona euro au fost revizuite în jos, la 0,9% pentru 2026 şi 1,2% pentru 2027, faţă de prognozele anterioare de 1,2% şi 1,4%.

În ceea ce priveşte inflaţia, Comisia Europeană prognozează pentru UE un nivel de 3,1% în 2026, cu un punct procentual peste estimările precedente, urmat de o reducere la 2,4% în 2027. În zona euro, rata inflaţiei este estimată la 3% în 2026 şi 2,3% în 2027, peste previziunile din toamnă, care indicau 1,9% şi, respectiv, 2%.

„În calitate de importator net de energie, economia UE este foarte susceptibilă la şocul energetic cauzat de conflictul din Orientul Mijlociu – al doilea astfel de şoc în mai puţin de cinci ani. Creşterea bruscă a preţurilor la energie înseamnă facturi mai mari pentru gospodării şi creşterea costurilor pentru întreprinderi, care reduc profiturile pentru multe industrii, redirecţionând efectiv veniturile din economia UE către ţările exportatoare de energie. Debutul conflictului a dus la reducerea încrederii consumatorilor la cel mai scăzut nivel din ultimele 40 de luni, pe fondul temerilor tot mai mari de creştere a inflaţiei şi de pierdere a locurilor de muncă. Cu toate acestea, se preconizează că consumul va rămâne principalul motor al creşterii economice.

Investiţiile corporative vor fi, de asemenea, limitate de înăsprirea condiţiilor de finanţare, de scăderea profiturilor şi de sporirea incertitudinilor. Cererea externă mai scăzută afectează, de asemenea, creşterea exporturilor. Investiţiile UE în rezilienţa energetică, în special în urma invadării pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, dau roade. Eforturile în direcţia diversificării aprovizionării, a decarbonizării şi a reducerii consumului de energie au făcut ca economia UE să fie mai bine plasată pentru a absorbi şocul actual”, precizează Executivul comunitar.

Inflația și datoria publică vor continua să crească în UE până în 2027

Perspectivele privind inflaţia pe termen scurt s-au înrăutăţit comparativ cu prognozele din toamna anului 2025, după ce datele din martie şi aprilie au arătat o accelerare puternică a preţurilor, alimentată în principal de scumpirea energiei. Comisia Europeană estimează că inflaţia totală va atinge un vârf în 2026, urmând să se tempereze în 2027, pe fondul unei scăderi treptate a preţurilor la energie, care însă vor rămâne cu aproximativ 20% peste nivelurile de dinaintea războiului.

În acelaşi timp, piaţa muncii din Uniunea Europeană îşi va încetini ritmul de creştere. După un avans de 0,5% în 2025, echivalentul a peste un milion de noi locuri de muncă, ocuparea forţei de muncă este aşteptată să crească cu doar 0,3% în 2026, înainte de o uşoară revenire la 0,4% în 2027. Rata şomajului ar urma să se stabilizeze în jurul pragului de 6% până în 2027, iar salariile nominale vor continua să crească într-un ritm susţinut, pe măsură ce veniturile se adaptează la inflaţia ridicată.

Comisia Europeană avertizează şi asupra deteriorării finanţelor publice. Deficitul bugetar al UE este estimat să urce de la 3,1% din PIB în 2025 la 3,6% în 2027, pe fondul creşterii costurilor cu dobânzile, al măsurilor de sprijin pentru gospodării şi companii afectate de scumpirea energiei, dar şi al majorării cheltuielilor pentru apărare. Totuşi, investiţiile publice sunt aşteptate să rămână la un nivel ridicat până în 2027, chiar dacă plăţile din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă se apropie de final.

În plus, datoria publică a UE va continua să crească în următorii ani, de la 82,8% din PIB în 2025 la 84,2% în 2026 şi 85,3% în 2027. În zona euro, nivelul datoriei este estimat să urce de la 88,7% din PIB în 2025 la peste 91% în 2027. Executivul comunitar explică această evoluţie prin deficitele primare mai ridicate şi prin diferenţa tot mai nefavorabilă dintre costurile de finanţare şi ritmul de creştere economică. Până în 2027, patru state membre ar putea avea datorii publice care depăşesc 100% din PIB.

„Riscul major asociat previziunilor se referă la durata conflictului din Orientul Mijlociu şi la implicaţiile acestuia pentru pieţele mondiale ale energiei. Având în vedere gradul neobişnuit de ridicat de incertitudine – şi perioada îngustă pentru o normalizare rapidă a condiţiilor de aprovizionare – previziunile de referinţă sunt completate de un scenariu alternativ care presupune perturbări mai prelungite. În cadrul acestui scenariu, se preconizează că preţurile materiilor prime energetice vor creşte semnificativ peste curbele futures de referinţă, atingând un nivel maxim la sfârşitul anului 2026, înainte de a se realinia treptat cu acestea până la sfârşitul anului 2027.

În acest scenariu, inflaţia nu s-ar atenua, iar activitatea economică nu ar reuşi să se redreseze în 2027, astfel cum se preconizează în previziunile de referinţă. În plus, majorarea preţurilor ar putea determina gospodăriile şi întreprinderile să reducă mai mult consumul şi investiţiile. În plus, deficitele directe de aprovizionare cu anumite produse de bază şi factori de producţie, de exemplu unele produse petroliere rafinate, heliu şi îngrăşăminte, s-ar putea intensifica, cu efecte de domino asupra lanţurilor de producţie globale şi asupra accesibilităţii preţurilor alimentelor”, avertizează Executivul comunitar.

Comisia Europeană avertizează că reducerea constantă a cererii de forţă de muncă, reflectată prin scăderea numărului de posturi vacante şi a ritmului angajărilor, ar putea avea efecte mai puternice asupra evoluţiei ocupării în perioada următoare. În acelaşi timp, incertitudinile persistente legate de politicile comerciale internaţionale şi schimbările geopolitice şi comerciale aflate în desfăşurare riscă să afecteze suplimentar încrederea investitorilor şi activitatea economică.

Executivul comunitar consideră însă că accelerarea reformelor structurale menite să elimine blocajele cronice din economia UE ar putea îmbunătăţi perspectivele de creştere. De asemenea, investiţiile publice consistente în domenii precum apărarea şi tranziţia energetică ar putea compensa o parte din slăbiciunile anticipate în sectorul privat.

În evaluarea Comisiei Europene, dezvoltarea inteligenţei artificiale aduce atât beneficii, cât şi riscuri pentru economia europeană. Pe de o parte, creşterea productivităţii ar putea stimula investiţiile, însă, pe de altă parte, schimbările de pe piaţa muncii generate de noile tehnologii ar putea afecta cererea economică.