Economia României rămâne sub presiune. Consiliul Fiscal avertizează: Discuțiile despre relansarea economică în 2026 sunt premature

Consiliul Fiscal avertizează că discuțiile despre o relansare economică în 2026 sunt premature, în condițiile în care România se află încă într-un proces de consolidare fiscală. Deși prognozele macroeconomice pentru buget sunt considerate realiste, evoluția conflictelor internaționale și capacitatea autorităților de a implementa reforme vor influența decisiv economia și deficitul bugetar.

Consiliul Fiscal spune că discuțiile despre relansarea economică în 2026 sunt premature

Consiliul Fiscal a publicat recent opinia sa asupra bugetului 2026 al României, evaluând atât Legea bugetului de stat, cât și Legea bugetului asigurărilor sociale, alături de Strategia fiscal-bugetară 2026–2028. Potrivit experților, proiecțiile macroeconomice sunt realiste, însă atingerea obiectivelor depinde de evoluția conflictelor internaționale și de capacitatea Guvernului de a implementa reforme structurale și măsuri de consolidare fiscală.

”Cu puţin timp înainte de adoptarea în Guvern a bugetului pentru acest an, a început un război în Orientul Mijlociu, care, dacă va fi de durată, va avea consecinţe severe pentru economiile europene, inclusiv cea a României, pe filiera unui nou şoc energetic. Vor fi influenţate creşterea economică şi inflaţia. Deficitul bugetar ar putea să rămână totuşi în preajma celui programat, dacă efectul inflaţiei mai înalte (decât cea prognozată) asupra PIB-ului nominal va compensa o dinamică economică mai slabă”, arată Consiliul Fiscal.

Întârzierea adoptării bugetului pentru 2026 reflectă dificultăți în gestionarea unei coaliții largi și provocări legate de consolidarea fiscală într-un mediu economic și social tensionat. În plus, conflictul recent din Orientul Mijlociu poate provoca un nou șoc energetic, influențând inflația și creșterea economică. În acest scenariu, deficitul bugetar ar putea rămâne aproape de nivelul planificat, dacă efectele inflației mai ridicate compensează scăderea dinamicii economice.

Specialiștii subliniază că este riscant să se vorbească despre relansare economică în 2026, un an în care consolidarea fiscală rămâne prioritară. Deși investițiile publice pot stimula producția și cererea agregată, ele nu pot compensa efectele negative ale austerității, iar sprijinul pentru cetățenii vulnerabili și firme rămâne limitat.

”Investiţiile publice pot susţine producţia şi cererea agregată şi în 2026, dar nu pot anula impulsul fiscal negativ reclamat de consolidarea fiscală. Se poate vorbi însă despre măsuri de politică economică în sprijinul cetăţenilor vulnerabili şi anumitor firme. Problema deficitului bugetar a fost cauzată nu de investiţii, ci de stimularea excesivă a consumului şi neglijarea necesităţii de a avea venituri fiscale superioare, potrivite cu nevoile unui stat membru al UE”, mai arată Consiliul Fiscal în Sinteza opiniei pe baza bugetului.

Importanța reformelor în sectorul public

Consiliul Fiscal evidențiază importanța reformelor în sectorul public pentru eficiență și echitate socială. Implementarea acestor reforme este însă dificilă, fiind influențată de interese instituționale și sociale. De asemenea, creșterea colectării fiscale este esențială pentru reducerea datoriei publice, care a depășit 60% din PIB.

”Sunt importante aceste reforme şi din considerente de echitate economică şi socială. Aceste reforme consumă însă timp, fiindcă intervin elemente instituţionale şi de comportament social, grupuri de interese cu putere în societate”, se mai arată în document.

Reducerea gap-ului la TVA și impozitul pe profit, controlul cheltuielilor și un regim eficient de insolvență sunt considerate strategii critice. Experții atrag atenția că voința politică este decisivă pentru învingerea grupurilor de interese care împiedică colectarea fiscală optimă. Nivelul scăzut al veniturilor fiscale este o problemă de securitate națională, având în vedere presiunile asupra bugetului public.

”Dacă se va reduce gap-ul la TVA şi la impozitul pe profit în mod substanţial şi împreună cu alte măsuri (ex: controlul cheltuielilor bugetare în relaţie cu dinamica PIB-ului nominal), deficitul ar putea să scadă sub 4% din PIB în câţiva ani. Pentru o consolidare bugetară durabilă şi crearea de spaţiu fiscal, trebuie să fie mult mai eficientă colectarea taxelor şi impozitelor (ANAF are un rol esenţial în acest domeniu), să opereze un regim de insolvenţă eficace (sunt necesare modificări legislative), să dispară sentimentul de impunitate pe care mulţi dintre cei care fraudează bugetul public îl au. Şi justiţia trebuie să lucreze mai mult în acest sens”, se mai arată în document.

Riscuri pentru economia României

Pe plan extern, tensiunile geopolitice și instabilitatea globală cresc incertitudinea bugetară. Intern, România rămâne vulnerabilă din cauza deficitelor gemene și a datoriei publice ridicate. Anul electoral 2028 poate complica procesul de consolidare fiscală, iar cheltuielile crescute cu dobânzile, asistența socială și apărarea pot afecta atingerea țintelor bugetare.

”În condiţii favorabile, relaţia amintită poate ajuta consolidarea fiscală, dar există şi reversul medaliei. Riscuri pentru consolidarea bugetară aduce şi anul electoral 2028. Relaţia amintită mai sus poate fi perturbată de şocuri externe”, se mai arată în documentul citat.

Absorbția incompletă a fondurilor PNRR poate priva economia de un motor de creștere și poate crește deficitul bugetar, punând în pericol traiectoria de consolidare fiscală.

”Consolidarea fiscală este absolut necesară pentru a ameliora ratingul suveran al României. Dacă am rămâne blocaţi cu deficitul la cca. 6% din PIB în anii ce vin, este improbabil ca notarea de acum a ratingului să se amelioreze; se poate chiar deteriora, dacă nu se va stabiliza datoria publică”, se mai arată în Sinteza.

Perspective pentru perioada 2027-2029

Strategia fiscal-bugetară prevede reducerea deficitului bugetar pe termen mediu, prin restrângerea cheltuielilor, în timp ce creșterea veniturilor fiscale rămâne modestă.

”În ceea ce priveşte ajustarea la nivelul cheltuielilor, CF a semnalat riscuri privind traiectoriile prognozate pentru cheltuielile de personal, cu asistenţa socială, cu dobânzile, precum şi privind necesitatea de a reflecta cheltuielile militare în creştere care este posibil să nu permită o ajustare importantă la nivelul cheltuielilor de investiţii”, mai transmite Consiliul Fiscal.

Consiliul Fiscal atrage atenția că ajustarea bazată exclusiv pe reducerea cheltuielilor poate fi insuficientă. Creșterea veniturilor fiscale este esențială pentru atingerea țintelor și ieșirea României din procedura de deficit excesiv până în 2030.

”În aceste condiţii, balanţa riscurilor pare orientată către posibilitatea înregistrării unor deficite mai mari decât cele estimate în cadrul fiscalbugetar pentru perioada 2027-2029. O ameliorare considerabilă a colectării veniturilor fiscale ar ajuta mult atingerea ţintelor de deficit bugetar în anii ce vin. Creşterea veniturilor bugetare este obligatorie pentru a asigura respectarea traiectoriei de consolidare şi ieşirea din procedura de deficit excesiv până în anul 2030”, arată Consiliul Fiscal.