Dumitru Chisăliță avertizează: România riscă să transforme bateriile de stocare într-o afacere din haosul energetic

România riscă să repete greșelile făcute în dezvoltarea haotică a energiei regenerabile și să transforme bateriile de stocare într-o nouă industrie construită pe volatilitatea și dezechilibrele din sistemul energetic. Avertismentul vine de la Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, care susține că stocarea energiei trebuie tratată ca infrastructură strategică și nu doar ca o oportunitate de business.

Dumitru Chisăliță, expert în energie spune că sistemele de stocare ar trebui să reducă prețurile și să crească securitatea energetică

Într-o analiză publicată de Asociația Energia Inteligentă, specialistul afirmă că România a abordat problema stocării „târziu, fragmentar și în contratimp cu realitatea sistemului energetic”.

Potrivit lui Chisăliță, sistemele de stocare ar fi trebuit dezvoltate simultan cu energia regenerabilă, modernizarea rețelelor, digitalizarea și flexibilizarea consumului, însă în realitate investițiile au mers aproape exclusiv către producția de energie solară și eoliană.

România produce energie ieftină ziua și o cumpără scump seara

Expertul susține că problema majoră a României nu mai este lipsa producției de energie, ci incapacitatea de a gestiona energia în funcție de momentul consumului.

Potrivit analizelor prezentate de Dumitru Chisăliță, România a ajuns să exporte energie foarte ieftină în timpul zilei și să importe seara energie la prețuri de câteva ori mai mari.

În aprilie 2026, România a exportat energie către Bulgaria la aproximativ 50 euro/MWh, iar în orele de vârf de seară a importat energie la prețuri care au urcat până la 250 euro/MWh.

„Nu contează cât produci, ci când produci”, avertizează Dumitru Chisăliță în analiza sa.

Specialistul explică faptul că surplusul de energie solară produs la prânz este exportat ieftin deoarece România nu are suficiente capacități de stocare care să păstreze energia pentru orele cu consum ridicat.

Bulgaria începe să profite de slăbiciunile sistemului românesc

Una dintre cele mai dure concluzii ale analizei este că Bulgaria începe să câștige din dezechilibrele energetice ale României.

Potrivit lui Dumitru Chisăliță, Bulgaria a înțeles mai repede noua logică energetică europeană și a investit masiv în sisteme moderne de stocare.

Expertul arată că România produce energie ieftină la prânz, Bulgaria o stochează în baterii și o revinde apoi României seara, la prețuri mult mai mari.

„România produce energie ieftină la prânz, Bulgaria o stochează în baterii, iar România o cumpără înapoi seara la prețuri explozive”, avertizează președintele Asociației Energia Inteligentă.

România rămâne în urmă la infrastructura de stocare

Analiza arată că România este mult în urma Bulgariei în ceea ce privește capacitățile moderne de stocare a energiei.

Potrivit datelor prezentate de Dumitru Chisăliță:

Țară	Capacitate baterii	Capacitate stocare
Bulgaria	aproximativ 2 GW	aproximativ 8 GWh
România	aproximativ 0,6 GW	puțin peste 1 GWh

Diferența nu este doar de cantitate, ci și de tehnologie.

Specialistul spune că Bulgaria dezvoltă tot mai multe baterii de tip „Grid-Forming”, capabile să stabilizeze rețeaua electrică și să ofere suport sistemului energetic în perioadele critice.

În schimb, în România aproximativ 95% dintre bateriile instalate sunt de tip „Grid-Following”, adică sisteme care doar urmăresc rețeaua existentă și nu pot stabiliza independent sistemul energetic.

Expertul critică dezvoltarea „fără strategie” a bateriilor

Dumitru Chisăliță avertizează că România riscă să trateze bateriile exact cum a tratat dezvoltarea regenerabilelor: multe investiții, puțină coordonare și integrare slabă în sistem.

„Astăzi constatăm că România nu a învățat nimic. Aceeași abordare, alte echipamente – bateriile”, afirmă specialistul.

Acesta susține că discuția publică este concentrată aproape exclusiv pe numărul de MW instalați și prea puțin pe rolul efectiv al bateriilor în sistemul energetic.

Potrivit expertului, România nu are nevoie doar de „mai multe baterii”, ci de capacități utile sistemului, amplasate corect și integrate într-o strategie energetică coerentă.

„Să se vândă baterii” și „să se consume banii din PNRR”

Una dintre cele mai dure critici formulate de Dumitru Chisăliță vizează modul în care sunt privite investițiile în stocare.

Specialistul avertizează că pentru o parte din piață bateriile reprezintă în primul rând o oportunitate comercială și o nouă sursă de profit.

„Dacă singura logică devine «să se vândă baterii» sau «să se consume banii din PNRR», atunci stocarea nu mai este politică energetică, ci piață de desfacere”, afirmă expertul.

Potrivit acestuia, există riscul ca România să importe masiv baterii fără criterii clare privind performanța, amplasarea și beneficiile reale pentru consumatori și securitatea energetică.

Bateriile pot deveni instrumente speculative

Dumitru Chisăliță atrage atenția și asupra riscului ca bateriile să fie folosite exclusiv pentru arbitraj comercial și profit din volatilitatea pieței.

O baterie poate cumpăra energie ieftină la prânz și o poate vinde foarte scump seara. În sine, mecanismul nu este greșit, însă expertul spune că beneficiile ar trebui să ajungă și la consumator, nu doar la intermediari.

„În acest caz, bateria nu corectează sistemul, ci monetizează defectele lui”, avertizează specialistul.

Acesta susține că într-un model dezechilibrat profitul privat poate ajunge să depindă chiar de menținerea haosului din piața energetică.

„Aceasta este o logică periculoasă, profitul privat ajunge să depindă de menținerea dezechilibrului, nu de eliminarea lui”, afirmă Dumitru Chisăliță.

România riscă să importe tehnologie nouă pentru „un haos vechi”

În opinia expertului, adevărata problemă nu este numărul de baterii pe care România îl va instala în următorii ani, ci modul în care acestea vor fi integrate în sistemul energetic.

Dumitru Chisăliță avertizează că România confundă adesea instalarea unor echipamente noi cu modernizarea reală a sistemului energetic.

„În prezent, România riscă să facă exact invers, să importe tehnologie nouă pentru a administra un haos vechi”, spune președintele Asociației Energia Inteligentă.

Potrivit specialistului, flexibilitatea energetică și stocarea trebuie tratate ca infrastructură strategică pentru securitatea energetică și reducerea prețurilor, nu doar ca o nouă piață financiară.

„Stocarea trebuie să fie răspunsul la problema prețului, nu o metodă sofisticată de a profita de prețul mare”, concluzionează Dumitru Chisăliță.