Dragoş Pîslaru, despre absorbţia fondurilor europene: România este pe locul 3 în Europa, în ceea ce înseamnă coeziunea

Dragoş Pîslaru, despre absorbţia fondurilor europene: România este pe locul 3 în Europa, în ceea ce înseamnă coeziunea

SURSA FOTO: Facebook- Dragoș Pîslaru

Publicat de Vlad Dima la 2 decembrie 2025, 14:04

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a afirmat marți că, potrivit datelor Comisiei Europene, România se situează pe locul al treilea în UE la absorbția fondurilor de coeziune. Plățile au ajuns la aproximativ 16%, iar proiectele aferente apelurilor deja lansate au atins un nivel de nearly 80%.

Dragoş Pîslaru, despre absorbţia fondurilor europene

România se află pe locul al treilea în Europa la capitolul coeziune, potrivit datelor Comisiei Europene, a declarat marți ministrul Investițiilor. El a precizat că plățile au ajuns la aproximativ 16%, iar proiectele aferente apelurilor deja lansate sunt realizate în proporție de aproape 80%.

Ministrul a precizat că datele interne arată un nivel al plăților și mai ridicat, de 18,85%, subliniind că ritmul de absorbție a fondurilor de coeziune a crescut semnificativ.

El a atras atenția că, deși PNRR a fost în centrul dezbaterilor publice din cauza termenelor stricte, fondurile de coeziune reprezintă o miză chiar mai mare: aproximativ 31 de miliarde de euro în granturi, față de 13,5 miliarde prin PNRR. În acest context, ministrul a subliniat că progresele realizate în ultimele cinci luni demonstrează o performanță solidă în accesarea fondurilor europene.

”Statisticile pe care le avem noi sunt poate şi mai actualizate. Noi suntem la 18,85%”, a mai spus el. Potrivit ministrului, pe partea de coeziune au accelerat şi aici foarte puternic.

”Cred că, deşi PNRR-ul a fost în atenţia tuturor, pentru că, evident, este o politică crucială, un deadline de 31 august care este foarte aproape, să nu uităm că pe coeziune avem de două ori mai mulţi bani nerambursabili decât pe PNRR. Deci, pe PNR-ul avem 13,5 miliarde granturi, pe coeziune, 31 miliarde. Şi asta, cred cumva că ar trebui să ne dea o imagine asupra faptului că avem în aceste cinci luni de zile atât performanţă în ceea ce priveşte folosirea fondurilor europene”, a spus el.

Astăzi are loc lansarea publică a tabloului de bord pe politica de coeziune

Ministrul a reamintit că PNRR pune la dispoziția României 21,4 miliarde de euro, dintre care 13,5 miliarde reprezintă granturi. În paralel, Politica de coeziune oferă 31 de miliarde de euro fonduri nerambursabile, la care se adaugă 12 miliarde de euro cofinanțare publică, ajungându-se la un total de 43 de miliarde de euro. Pîslaru a subliniat că în acest domeniu există un tablou de monitorizare mai detaliat decât în cazul PNRR, deoarece infrastructura informatică era deja bine dezvoltată.

”După cum ştiţi, în PNRR avem 21,4 miliarde de euro la dispoziţia României, vorbesc pe total, din care 13,5 sunt nerambursabili. Pe partea de coeziune, avem 31 miliarde de euro nerambursabili, la care se adaugă încă 12 miliarde de euro finanţare publică, la un total de 43 miliarde de euro. Acest tabloul de bord, este mai complex făcut decât pentru PNRR, pentru că aici aveam deja un sistem informatic bine aşezat”, a spus Pîslaru.

Ministrul Investițiilor a precizat că, în prezent, sunt contractate 7.419 proiecte în cadrul Politicii de coeziune, toate aflate în derulare. El a subliniat importanța menținerii unei transparențe ridicate în ceea ce privește ritmul de absorbție a fondurilor europene.

”Până la urmă, orbecăiala aceasta, în care nu ştii exact ce se implementează, unde, cine implementează cum, era ceva ce nu crea încredere. În acest moment, acest exercitiu are exact acest scop, de creare a încrederii, de a vedea populaţia largă, românii, dumneavoastră, mass media, exact unde sunt banii europeni, ce se întâmplă cu ei, cum se folosesc”, a subliniat Pîslaru.

Informații articol
Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.