Dragoș Pîslaru acuză PSD de iresponsabilitate în gestionarea fondurilor europene. Reacția lui Adrian Câciu: Luați un pix și notați

Dragoș Pîslaru acuză PSD de iresponsabilitate în gestionarea fondurilor europene. Reacția lui Adrian Câciu: Luați un pix și notați

SURSA FOTO: Inquam Photos, Mălina Norocea - Adrian Câciu

Publicat de Corina Chiriac la 27 ianuarie 2026, 16:00

Actualul ministru al Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a criticat marți PSD și modul în care guvernele anterioare au gestionat fondurile europene, acuzând că resursele au fost utilizate haotic și că proiectele majore au fost alocate pe criterii politice. Fostul ministru Adrian Câciu a răspuns pe Facebook, prezentând cifrele atragerilor realizate în timpul mandatului său (10,4 miliarde de euro) și acuzând că Pîslaru a pierdut fonduri importante din PNRR și coeziune.

Disputa pe fonduri europene

Conflictul dintre actualul ministru al Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, și fostul ministru Adrian Câciu s-a intensificat în ultimele zile, odată cu declarațiile critice ale lui Pîslaru la adresa PSD. Ministrul a acuzat partidul că nu se poziționează clar între guvernare și opoziție și că, în trecut, fondurile europene au fost gestionate haotic.

„PSD ar trebui să se lămurească, în primul rând, dacă sunt la opoziție sau la guvernare. (…) Eu nu am stat să mă vait cu situația pe care am primit-o atunci când am venit, pentru că asta cu moștenirea e fumată. (…) Dar cred că este vorba de o iresponsabilitate și ipocrizie enormă ca, după niște ani în care pe fonduri europene s-a făcut rahatul praf, scuzați-mă că vă spun, pe bani naționali s-au dat discreționar sume pe care nu le aveai în buget, deci tu practic ai avut la dispoziție banii europeni și ai preferat în mod explicit să folosești fonduri naționale pe care le dai discreționar și faci o mare împărțeală în economie din bani naționali, fără să te concentrezi de fapt pe banii europeni”, a declarat Dragoș Pîslaru marți, într-un interviu pentru StartupCafe.ro.

Pîslaru susține că proiectele majore, de la spitale la segmente de autostradă, au fost selectate mai mult după interese politice decât în funcție de prioritățile reale ale țării. În opinia sa, sumele alocate din bani naționali au fost distribuite discreționar, în timp ce resursele europene au fost subutilizate.

„Ia spitalul, na spitalul, du segmentul de autostradă, scoate segmentul de autostradă! Românii știu lucrurile astea. Eu sunt convins că, fără ca acum să trebuiască să explic chestia asta, ei realizează că a fost o mare împărțeală, că s-au împărțit proiectele, inclusiv banii europeni, design-ul de împărțeală a fost mai important decât demararea proiectelor efective și atunci întârzierea vine de la faptul că le-a luat 2-3 ani să negocieze între ei județul, municipiul și așa mai departe. Și nu e OK (…) Fondurile europene nu funcționează pe marea împărțeală”, a mai spus Pîslaru.

Dragoș Pîslaru
SURSA FOTO: Dreamstime – Dragoș Pîslaru

România a atras peste 10 miliarde de euro în timpul mandatului lui Adrian Câciu

În replică, Adrian Câciu a oferit un răspuns dur, prezentând rezultatele sale ca ministru între 2023 și 2024. Potrivit lui, România a atras peste 10 miliarde de euro în timpul mandatului său, incluzând fondurile PNRR și coeziune. Câciu a subliniat că, în perioada scurtă de șase luni de la preluarea portofoliului de către Pîslaru, s-au obținut doar 2,5 miliarde euro, iar șapte miliarde de euro au fost pierdute.

„Domnule Pâslaru, luați un pix și notați: Câciu, ministrul fondurilor europene (iunie 2023–decembrie 2024): 10,4 miliarde euro intrate în conturile României.

Din acestea, 2,4 miliarde euro pentru exercițiul 2021–2027 (7,2%), restul fiind închiderea absorbției pe 2014–2020 la 99,5% și PNRR – Repower.

Contracte?

40 miliarde euro pe PNRR și 30 miliarde euro pe coeziune 2021–2027. Condiții favorizante îndeplinite, adică acces la fonduri! Asta am lăsat în urmă”, a scris într-o postare pe Facebook, Adrian Câciu.

Fostul ministru a criticat și acuzațiile privind alocările discreționare, amintind că implementarea proiectelor pentru sănătate, de exemplu, nu se află sub responsabilitatea directă a ministerului condus de Pîslaru.

„Pe coeziune 2021–2027 am preluat zero apeluri, zero proiecte depuse și zero contracte. Datele sunt publice, pe site-ul MIPE și pe site-ul C.E.! Nu puteți minți pe ele, cifrele nu mint!

Apoi a venit domnul Boloș care a continuat implementarea proiectelor și a crescut absorbția pe coeziune cu încă 2,3 miliarde euro, plus încasarea parțială a cererii de plată 3 din PNRR!

Dumneavoastră? Zero pe PNRR. De fapt, minus, că ați pierdut 7 miliarde euro. Doar 2,5 miliarde euro în aceste 6 luni. Spor să aveți!”, a mai afirmat fostul ministru.

Disputa reflectă tensiunile politice și presiunea asupra Ministerului Fondurilor Europene de a accelera absorbția banilor europeni, esențiali pentru proiectele de infrastructură și dezvoltare ale României. În timp ce Pîslaru critică trecutul și gestionează prezentul, Câciu se apără prin evidențierea rezultatelor concrete și a ratelor de absorbție obținute anterior.

„Despre discreționar, nu știu de ce “hoțul strigă hoții”. Citeam în presă că o firmă la care ați fost acționar a prins ceva contracte cu MIPE după ce ați ajuns ministru. Citeam și alte lucruri legate de bazele de date din MIPE. Nu este treaba mea asta. Este treaba instituțiilor abilitate.

Despre spitale, domnule, mai ales despre Sibiu, nu cred că aveți toate datele. Cei care implementează investițiile din PNRR pe sănătate sunt la alt minister.

Eu înțeleg că ați vrut și dvs. să ziceți ceva, dar, hai să repetăm:

10,4 miliarde euro, Câciu

2,5 miliarde euro, Pâslaru.

Vă țin pumnii, pentru a aduce cât mai mulți bani europeni.

Pentru că asta este ceea ce contează! Deocamdată sunteți pe minus (2,5 mld minus 7 miliarde pierdute definitiv)! Succes! Vine februarie! Sper să nu pierdeți încă 680 de milioane de euro din PNRR”, a încheiat fostul ministru.

Despre autor
Corina Chiriac

A absolvit Facultatea de Litere și Limbi Străine din cadrul Universității „Hyperion” din București, specializarea română-japoneză, precum și Facultatea de Jurnalism din cadrul aceleiași universități. Lucrează în presă din 2018, când a debutat ca redactor la Bugetul.ro. Din 2019, lucrează ca redactor la Capital.ro, unde abordează teme sociale.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.