România, menționată de sute de ori în arhivele americane
Publicarea documentelor din arhivele Departamentul de Justiție al Statelor Unite a redeschis ancheta privind rețeaua lui Jeffrey Epstein. Dincolo de nume cunoscute la nivel global, documentele scot la iveală o hartă mult mai largă a conexiunilor sale, în care România apare frecvent, scrie EVZ
În extrasele făcute publice până acum, România este menționată de peste 800 de ori, cu referiri la persoane cu legături românești, tinere din România, plăți către conturi bancare locale și discuții despre oportunități economice în regiune. Deocamdată, aceste date nu conturează un dosar penal în România, dar indică o implicare mai amplă decât una marginală.
„Zona gri” dintre modeling, relații și bani
Jurnalista Iosefina Pascal, care a analizat sistematic documentele, subliniază că legătura dintre dosarele Epstein și România trebuie privită pe mai multe paliere.
„Prima perspectivă, cea pe care o observă toată lumea cu ușurință, este partea de trafic de persoane, de abuz împotriva copiilor, abuzuri și alte fapte despre care se speculează și se vorbește acum intens în spațiul public”, explică ea.
În documente apar indicii privind cel puțin două tinere din România, active în modeling, care ar fi avut întâlniri cu Epstein.
„Am identificat cel puțin două fete, modele din România care au activat și în străinătate, despre care rezultă din corespondența lui Jeffrey Epstein că ar fi avut întâlniri cu el”, afirmă jurnalista. Ulterior, în corespondență apare și numele Alinei Pușcău, ceea ce ar ridica numărul posibil al modelelor românce asociate cu Epstein la trei.
E-mailuri cu tentă personală și suspiciuni financiare
Un alt set de mesaje ridică semne de întrebare serioase. În acestea, o persoană neidentificată vorbește despre dificultăți în obținerea anticoncepționalelor în România, imposibilitatea de a primi bani într-un cont românesc și necesitatea deschiderii unui cont bancar în SUA.
„E clar că exista o relație intimo-financiară cu Epstein”, subliniază Iosefina Pascal. „Momentan, nu am reușit să identific cine era această persoană.”
Cazul Corina Tarniță și mediul academic
Cea mai complexă legătură românească vizează-o pe Corina Tarniță, cercetătoare româncă și studentă la Harvard la momentul contactului cu Epstein, sub coordonarea profesorului Martin Nowak. Acesta primise anterior finanțări de milioane de dolari de la Epstein pentru proiecte de cercetare.
„Cercetarea Corinei Tarniță se înscria direct în această zonă”, explică jurnalista, referindu-se la studii avansate privind virusurile și vaccinurile. Dialogul direct dintre Tarniță și Epstein începe în 2008, când Epstein era deja cunoscut public pentru problemele sale penale, și continuă cel puțin trei ani.
„Din corespondență reiese nu doar o relație profesională, ci și una personală”, spune Iosefina Pascal, menționând inclusiv sprijinul oferit de Epstein pentru obținerea unui post academic.
Muncitori români pe proprietățile lui Epstein
Documentele indică și prezența unor români care au lucrat ani la rând pe proprietățile lui Epstein, inclusiv pe insula Little St. James. Ion Nicola, menționat de aproximativ 2.000 de ori în e-mailuri, ar fi încasat circa 70.000 de dolari pentru lucrări de renovare.
„Asta înseamnă că, fiind prezent atât de mult timp pe insulă, știa ce se întâmpla acolo și a văzut cine venea”, afirmă jurnalista. Ulterior, un alt român, Mihai Șerban, ar fi facturat aproximativ 20.000 de dolari pentru lucrări similare. Ambii ar fi zburat cu avionul privat al lui Epstein, cunoscut drept „Lolita Express”.
Plăți, conturi bancare și limitele probelor
Documentele desecretizate menționează și transferuri financiare: peste 30.000 de dolari către un cont din Iași și alte plăți de 10.000 de dolari către o „fată din România”. Aceste informații apar în investigații civile privind fluxurile financiare ale rețelei Epstein, fără a fi legate direct de anchete penale în România.
Este esențial de precizat că menționarea unor nume în corespondență nu echivalează cu vinovăția, iar până în prezent nu există dovezi publice privind implicarea autorităților române.
Ce urmează
Cu milioane de documente încă nepublicate, miza rămâne ridicată. „Ce m-ar interesa pe mine, și ar trebui să ne intereseze pe toți, este apariția filmărilor, cu protejarea victimelor”, spune Iosefina Pascal. „Acolo va începe adevăratul cutremur.”
În opinia sa, pentru România, cazul Epstein ar trebui să fie un semnal de alarmă privind vulnerabilitățile din mediul academic, economic și social și tăcerea care a permis perpetuarea unor abuzuri grave timp de ani de zile.
