Doliu în muzica populară. A murit unul dintre cei mari artiști din România. A impresionat-o chiar și pe Maria Tănase

Chitaristul Nelu Boată, unul dintre instrumentiștii de referință ai muzicii populare românești, a murit luni, 12 ianuarie, la Craiova, cu puțin timp înainte de a împlini 83 de ani. Dispariția sa marchează finalul unei cariere întinse pe mai multe decenii, strâns legată de ansambluri emblematice și de nume importante ale scenei muzicale românești.

Reacțiile din lumea culturală după dispariția lui Nelu Boată

Vestea morții lui Nelu Boată a fost anunțată public la începutul săptămânii și a generat reacții rapide din partea artiștilor, jurnaliștilor și instituțiilor culturale din Oltenia și din țară, care au subliniat rolul său esențial în muzica populară. Chitaristul era cunoscut nu doar pentru virtuozitatea sa, ci și pentru discreția cu care și-a construit cariera.

Unul dintre mesajele care au sintetizat impactul său asupra scenei locale a fost publicat de jurnaliștii TVF Oltenia, care au evocat atât dimensiunea profesională, cât și pe cea umană a artistului.

„Doliu în lumea muzicii din Oltenia. A încetat din viață unul dintre cei mai apreciați chitariști ai Olteniei, Nelu Boată. Un artist talentat, un om dedicat muzicii, care a lăsat în urmă acorduri ce vor rămâne vii în inimile celor care l-au cunoscut și l-au ascultat. Drum lin printre stele, maestre… Dumnezeu să-l odihnească în pace!
Sincere condoleanțe familiei și tuturor celor îndurerați”.

Ion Nelu Boată, considerat de mulți specialiști unul dintre marii chitariști ai României, s-a stins din viață luni, 12 ianuarie, cu exact o săptămână înainte de a împlini 83 de ani. Informația a fost confirmată de familie și de apropiați.

Anunțul dispariției sale a fost urmat de numeroase mesaje de condoleanțe publicate pe rețelele de socializare, dar și de distribuirea unor fragmente din spectacolele și colaborările artistice la care Nelu Boată a participat de-a lungul timpului.

Mărturii ale artiștilor care au lucrat cu Nelu Boată

Cei care au împărțit scena cu Nelu Boată au vorbit despre rigoarea și valoarea muzicală pe care acesta le impunea în mod firesc, fără gesturi demonstrative, dar cu o autoritate profesională recunoscută. Una dintre aceste voci este cea a interpretei Rozica Petre.

Artista a cântat timp de nouă ani alături de Nelu Boată și de maestrul Nicu Crețu, în cadrul celebrului restaurant Minerva din Craiova, un spațiu emblematic pentru muzica de calitate din acea perioadă. Ea a subliniat faptul că dispariția lui Boată coincide, simbolic, cu împlinirea a nouă ani de la moartea lui Nicu Crețu.

„Am cântat împreună nouă ani în celebrul restaurant Minerva din Craiova, la evenimente, la nunţi, până în 1990 când s-a terminat cu Minerva, iar eu m-am angajat la Ansamblul „Maria Tănase”. Înainte de înfiinţarea ansamblului am făcut acest turneu excepţional, în Franţa, pe Coasta de Azur. Preferam să cânt cu el sau cu Cicea, cu unchiul lui, pentru că erau foarte buni. Dacă îl aveai pe Boată în spate, nu îţi mai trebuia ţambal, puteai să cânţi foarte bine doar cu vioara şi cu chitara.

Nicu Creţu nu cânta niciodată fără Boată sau fără Cicea. Îi şi lega o prietenie de-o viaţă. Era un om deosebit şi un mare chitarist, era unul din cei mai buni din ţară. Chitariştii buni din ţara asta îi numărai pe degete. El şi unchiul lui, Cicea, erau cei mai tari din Craiova, dar îi preferau şi cei de la Bucureşti, cum era marele ţambalist Toni Iordache, Mădălin Voicu, care venea mereu la Minerva să ne asculte. Pentru că în ultima perioadă se deplasa greu, mă rugase să mergem împreună la mormântul prietenului lui Nicu Creţu. Din păcate nu am mai apucat”, a declarat, pentru Agerpres, Rozica Petra.

Rolul pedagogic și artistic al lui Nelu Boată în ansamblurile oltenești

Influența lui Nelu Boată s-a extins dincolo de scenă, fiind recunoscut și ca formator de generații de artiști. Maestrul coregraf Ionel Garoafă, șeful Secției Ansamblul de dans popular „Maria Tănase”, a vorbit despre impactul profund pe care chitaristul l-a avut asupra parcursului său profesional.

„L-am cunoscut de copil, de prin anii ’80, când era la Ansamblul „Nicolae Bălcescu”, care ulterior a rămas ca secţie muzicală. Doamne, ce stil pedagogic extraordinar avea! Din calmitatea dumnealui, din liniştea sufletească, te făcea să simţi că arta nu se face cu stres, cu nervi, pe fugă, ci că arta e ceva de la Dumnezeu, este linişte, este pace. Iar ulterior, la Orchestra „Maria Tănase”, era unul dintre pilonii de bază care a contribuit foarte mult la calitatea interpretării pieselor instrumentale şi a jocurilor populare.

Nea Nelu Boată ne-a transmis profesionalismul: să nu încercăm să facem lucrurile de mântuială în artă, să facem lucruri de calitate, chiar dacă răspunsul vine mai târziu, când eşti apreciat pentru excelenţă. Eu eram o fire mai vulcanică, iar nea Nelu venea pe balcon la Casa Ştiinţei şi îmi spunea să iau lucrurile mai uşor, mai calm şi îl ascultam fiindcă ştiam că are dreptate. Şi am rămas prieteni toată viaţa. Era singurul instrumentist din garda veche care şi după ce s-a pensionat trecea pe la noi şi ne saluta, pentru că noi eram luaţi de vâltoarea vieţii şi nu prea mai aveam timp să ne mai întâlnim”, a declarat maestrul Ionel Garoafă pentru sursa citată.

Ionel Garoafă a mai arătat că Nelu Boată a făcut parte din generația de aur a muzicii populare românești, alături de nume precum Dumitru Zamfira, Cicea sau Pompilică, o generație care, în opinia sa, se încheie odată cu această pierdere.

„Nea Nelu ne-a transmis spiritualitate, ne-a transmis credinţă, dragoste, sinceritate, pentru a ne face să înţelegem că viaţa este doar sentiment, restul materialului nu contează. Aşa a fost generaţia lor. S-a deschis ca o carte pentru noi şi ne-a făcut să-l iubim şi să asimilăm foarte repede cunoştinţele pe care ni le-a transmis”, a mai spus maestrul coregraf Ionel Garoafă.

Parcursul profesional și reperele biografice ale lui Nelu Boată

Valoarea lui Nelu Boată a fost subliniată și de Amelia Etegan, șefa Secției de Conservare și Promovare a Culturii Tradiționale din cadrul Centrului pentru Cultură și Artă Dolj, care a evidențiat rolul său constant în susținerea orchestrelor și proiectelor culturale.

„Era o prezenţă discretă, dar indispensabilă în suportul pe care îl acorda orchestra fostului Ansamblu Folcloric „Maria Tănase” evenimentelor culturale locale, dar şi naţionale şi internaţionale. A pus umărul la apariţia şi promovarea Ansamblului „Nicolae Bălcescu”, precursor al Ansamblului Folcloric „Maria Tănase” şi era nelipsit în anii 2000 de la preselecţiile locale şi naţionale ale Festivalului Concurs Naţional al Interpreţilor Cântecului Popular Românesc „Maria Tănase” şi din componenţa orchestrei dirijate de maestrul Nicu Creţu. Era un bun profesionist, iar cei care au lucrat cu el l-au apreciat şi i-au admirat modestia, fineţea, tactul pedagogic.

Din păcate, chiar astăzi se împlinesc nouă ani de la trecerea în nefiinţă a maestrului Nicu Creţu şi vreau să cred că acolo, undeva, în lumea fără dor, cei doi s-au întâlnit. Nea Nelu Boată, instrumentistul de excepţie şi omul de cea mai bună calitate aparţine unei generaţii mari, o generaţie care a scris istorie. Plecarea sa este o mare pierdere. Este o pierdere a lumii muzicale contemporane care rupe contactul cu o generaţie care a valorizat la excepţional potenţialul artistic al zonei”, a declarat marţi, Amelia Etegan.

Nelu Boată s-a născut la Craiova, la 19 februarie 1943, și a învățat chitara în familie, sub îndrumarea unchiului său, cunoscutul chitarist craiovean Cicea. În 1961 a fost remarcat de Maria Tănase, care l-a invitat să o acompanieze într-un turneu și l-a sprijinit inclusiv în formarea sa muzicală.

În 1963 a devenit instrumentist al Ansamblului „Nicolae Bălcescu” din Craiova, iar ulterior a colaborat la numeroase proiecte discografice internaționale, printre care „L’Orchestre Folklorique Roumain De Benone Damian – Pajtás Foundation Presents” și „Les Virtuoses Roumains – Le Concert Fantastique”. Din 1992, Nelu Boată a fost angajat al Ansamblului Folcloric „Maria Tănase”, unde activează și fiul său, Bebe Boată.

Trupul neînsuflețit al lui Nelu Boată a fost depus la capela Bisericii „Sfântul Ierarh Calinic Cernicarul şi Izvorul Tămăduirii” din Craiova, iar înmormântarea are loc miercuri, 14 ianuarie, la cimitirul Sineasca.