Buletinul electronic face probleme pentru români
Peste 880.000 de români au optat deja pentru cardul de identitate electronic (CEI), un act de dimensiunea unui card bancar care promite acces facil la servicii digitale și securitate sporită. Totuși, implementarea sa a scos la iveală mai multe dificultăți practice pentru cetățeni și instituții.
Problema centrală ține de lipsa adresei de domiciliu pe documentul tipărit. Informația se află exclusiv în cipul electronic, ceea ce înseamnă că poate fi accesată doar prin cititoare speciale — echipamente pe care majoritatea instituțiilor nu le dețin încă. Ministerul Afacerilor Interne (MAI), prin Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor, recunoaște că infrastructura insuficientă este principala cauză a nemulțumirilor.
„În evidențele DGEP au fost înregistrate sesizări și solicitări din partea cetățenilor și a unor instituții privind diverse aspecte legate de utilizarea noilor CEI, printre cele mai frecvente aspecte semnalate regăsindu-se lipsa infrastructurii necesare la nivelul instituțiilor publice și de drept privat pentru citirea informației privind domiciliul, informație care nu se mai regăsește pe forma tipărită a CEI, ci în suportul de stocare electronică (cip)”, precizează ministerul.
Soluțiile alternative găsite de MAI pentru problema buletinelor electronice
Pentru a compensa această situație, MAI a pus la dispoziție mai multe modalități de a dovedi domiciliul: prin certificatul electronic emis de platforma HUB a ministerului, prin aplicația mobilă „RO CEI Reader” sau prin certificatul clasic eliberat de Evidența Populației. Totuși, soluțiile digitale nu sunt pe deplin acceptate de toate instituțiile, iar aplicația mobilă a fost criticată pentru lipsa unui format oficial și recunoașterea redusă în afara țării.
În plus, MAI a confirmat că documentele semnate cu semnătura electronică avansată nu sunt recunoscute de ANAF, iar alte instituții precum CFR Călători, CNAS și CNPP cer dovada domiciliului într-un format acceptat fizic pentru anumite servicii. Ministerul Muncii susține însă că propriile servicii digitale nu sunt afectate de această problemă.
Legea din România nu prevede sancțiuni pentru instituțiile care nu s-au adaptat la noile buletine
MAI lucrează cu mai multe instituții — inclusiv ANCPI, Ministerul Justiției, Parchetul de pe lângă ICCJ, ONRC și societăți de asigurări — pentru a interconecta sistemele informatice și a facilita verificarea datelor. Ministerul subliniază că obligația adaptării la noile cerințe tehnologice revine, în primul rând, instituțiilor publice și persoanelor juridice de drept privat. Cetățenii au doar un rol subsidiar în acest proces, iar legea nu prevede sancțiuni pentru instituțiile care nu s-au adaptat încă.
