DNA a mizat pe dosare solide și pe recuperarea prejudiciilor. Marius Voineag: Eu nu cred că am greşit

Procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, Marius Voineag, a declarat miercuri seară, la Antena 3, că DNA a ales să se concentreze pe instrumentarea unor dosare solide și pe recuperarea prejudiciilor, nu pe expunerea publică excesivă, precizând că valoarea sechestrelor instituite de procurori a ajuns, la finalul anului trecut, la 330 de milioane de lei, peste bugetul instituției pe 2024.

DNA a mizat pe dosare solide

Procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, Marius Voineag, a explicat că strategia instituției în ultimii ani a fost axată pe construirea unor dosare temeinice, care să reziste în fața oricăror critici, evitând graba și expunerea excesivă în spațiul public. Potrivit acestuia, DNA a preferat să lucreze în profunzime, fără a forța anchetele sau a recurge la gesturi menite să atragă atenția.

Invitat la Antena 3, Marius Voineag a respins ideea că DNA ar fi greșit prin faptul că nu a prezentat constant publicului larg marile anchete aflate în lucru. El a subliniat că încă de la începutul mandatului său a pus accent pe calitatea actului de urmărire penală și pe întărirea capacității instituționale, astfel încât dosarele trimise în instanță să fie bine fundamentate.

”Eu nu cred că am greşit. Am spus-o de la bun început că trebuie să facem lucruri de conţinut. Am făcut tot ce a ţinut de noi să creştem capacităţile noastre instituţionale în aşa fel încât să putem livra dosare de calitate. Şi am avut dosare de anvergură în aceşti trei ani de zile, fie că vorbim de dosarul cu privire la Portul Constanţa, fie că vorbim de dosarul prim-vicepreşedintelui de partid, Iulian Dumitrescu, mite de un anumit cuantum, vorbim de Buzatu, vorbim de fostul ministru Cuc, mai de curând. Sunt foarte multe dosare, generalul Zisu, dosarul generalului Ioniţă de la Spitalul Militar. Am încercat să facem dosare care să nu suporte critici cu privire la acuzaţiile pe care le formulăm în public”, a afirmat procurorul-şef al DNA, Marius Voineag.

Marius Voineag a mai precizat că instituția a dorit să evite riscurile de imagine care pot apărea atunci când comunicarea publică este exagerată sau lipsită de substanță. În același timp, el a arătat că DNA rămâne deschisă criticilor, mai ales celor venite din partea presei, cu condiția ca acestea să fie bine argumentate.

Șeful DNA a explicat că un discurs public echilibrat este esențial, deoarece supraexpunerea și amplificarea artificială a unor cazuri pot crea așteptări nerealiste în rândul opiniei publice. În opinia sa, forțarea comunicării poate avea efecte negative, întorcându-se împotriva instituției atunci când rezultatele nu pot fi livrate la nivelul anticipat.

”Mereu suntem atenţi la critici, mai ales din partea jurnaliştilor, ne-am dori foarte mult ca aceste critici să fie argumentate. Am încercat să comunicăm cât se poate de clar, dar nefăcând din asta acte de pompierism, adică să încercăm să maximizăm lucrurile acolo unde nu sunt. Am avut o decenţă în discurs public şi pe care mi-am dorit să o menţinem, pentru că el are un efect de bumerang. Atunci când tu împingi şi forţezi lucrurilor pe comunicare publică, creşti nişte aşteptări la un nivel la care de foarte multe ori nu le poţi atinge”, a adăugat Marius Voineag.

Sechestrele DNA au depășit bugetul instituției

Procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, Marius Voineag, a declarat că valoarea totală a bunurilor și sumelor puse sub sechestru de DNA a ajuns, la finalul anului trecut, la aproximativ 330 de milioane de lei, un nivel care depășește bugetul alocat instituției pentru anul 2024. În opinia sa, acest rezultat arată o schimbare importantă de abordare în activitatea anticorupție.

Marius Voineag a explicat că unul dintre obiectivele asumate încă de la începutul mandatului a fost nu doar investigarea marilor dosare, ci și recuperarea efectivă a prejudiciilor produse prin infracțiuni. El a subliniat că lupta anticorupție nu este completă fără readucerea banilor în patrimoniul public.

Șeful DNA a precizat că, doar în cursul anului 2024, instituția a instrumentat 12 dosare de mare evaziune fiscală, în care prejudiciile estimate au variat între 18 milioane și 96 de milioane de lei. Aceste cifre, spune Voineag, reflectă implicarea tot mai clară a DNA în combaterea criminalității economice de amploare.

Potrivit acestuia, accentul pus pe măsurile asigurătorii urmărește ca fondurile obținute ilegal să fie recuperate și reintroduse în circuitul economic, în beneficiul statului. Procurorul-șef a arătat că volumul ridicat al sechestrelor este rezultatul unei asumări ferme în direcția combaterii marii evaziuni fiscale, fenomen cu legături directe în zona corupției.

”Avem un sechestru la zi la finalul lunii decembrie de 330 milioane de lei. Mult mai mare decât bugetul pe care îl are DNA, undeva la sub 300 milioane. Este esenţial să înţelegem că asta a fost chiar punctul candidaturii mele. Când am vorbit de DNA 2.0, m-am raportat strict la faptul că trebuie să le luăm şi banii. Dosare mari s-au făcut, dar trebuie să ne ocupăm şi de partea de recuperare a produsului infracţional. Şi marele plus pe care îl avem în momentul de faţă e că am devenit o instituţie, o organizaţie profitabilă, cum s-ar spune. Cu sechestre la zi mai mari decât bugetul pe care îi avem”, a declarat Marius Voineag.

Marius Voineag a mai afirmat că DNA dispune de un potențial semnificativ pentru a trage la răspundere penală persoane implicate în astfel de infracțiuni, subliniind că abordarea actuală vizează nu doar sancționarea faptelor, ci și recuperarea produsului infracțional, ca element esențial al actului de justiție

”E un volum foarte mare, tocmai pentru că ne-am asumat că vom pune şi noi osul la combaterea marii evaziuni fiscale. Avem un potenţial foarte mare de a trage oamenii la răspundere penală pe viitor, tocmai pentru infracţiuni care sunt cu tangenţă în zona de corupţie”, a adăugat procurorul-şef, Marius Voineag.