Directorii financiari anticipează creșteri de taxe și reguli fiscale mai stricte în 2026. Sondaj EY România

Mediul de afaceri din România intră în 2026 cu așteptări de înăsprire a fiscalității și reguli mai stricte, în condițiile în care 91% dintre directorii financiari anticipează creșteri de taxe, potrivit Sondajului EY România privind modificările fiscale, realizat în ianuarie 2026, care arată că incertitudinea legislativă, presiunea administrativă și lipsa de predictibilitate sunt principalele dificultăți semnalate de companii pentru anul în curs și perioada următoare.

Mediul de afaceri se pregătește pentru o fiscalitate mai apăsătoare și reguli mai stricte

Anul 2026 debutează pentru mediul de afaceri din România sub semnul prudenței, într-un context fiscal perceput ca fiind mai restrictiv și mai puțin predictibil. Conform sondajului EY România privind modificările fiscale, realizat în ianuarie 2026, directorii financiari indică drept principale dificultăți incertitudinea legislativă, creșterea poverii administrative și întârzierile în modernizarea administrației fiscale. După schimbările semnificative din 2025, perspectivele pentru 2026 și 2027 sunt considerate cel puțin la fel de complicate.

Percepția dominantă în rândul respondenților este că fiscalitatea se va înăspri în continuare, în condițiile în care soluțiile alternative la majorarea taxelor sunt insuficient valorificate de autorități.

„Pare că, acum mai mult ca oricând în anii anteriori, predictibilitatea primează, lipsa acesteia fiind invocată de majoritatea covârșitoare a responsabililor financiari din companii. Nu cuantumul taxelor, nici chiar numărul acestora ori birocrația statului sunt acea problemă numărul unu, ci măsurile care să dea siguranță companiilor că își pot susține pe termen lung afacerile. Predictibilitatea și transparența sunt bazele unui parteneriat win-win între stat și contribuabil, ceea ce trebuie să fie obiectivul oricărei reforme fiscale în România”, a concluzionat Alex Milcev, Partener, Liderul Departamentului de Asistență Fiscală și Juridică EY România.

Creșterea taxelor, principala temere a directorilor financiari

Un procent covârșitor, 91% dintre directorii financiari, anticipează creșteri de taxe în 2026, semnalând o lipsă profundă de încredere în stabilitatea cadrului fiscal. Această perspectivă afectează direct planificarea bugetară și deciziile de investiții, generând costuri suplimentare de conformare și un climat general de incertitudine. Doar 9% dintre respondenți iau în calcul o eventuală reducere a taxelor, procent care indică absența unor semnale credibile de relaxare fiscală.

În ceea ce privește cauzele percepute ale acestor posibile majorări, 85% dintre respondenți indică reformele fiscale, 32% menționează inflația, iar 22% le pun pe seama creșterii activității economice. Aproape un sfert dintre directorii financiari consideră că aceste creșteri ar fi putut fi evitate, ceea ce reflectă nemulțumiri legate de fundamentarea și coerența politicilor fiscale.

Colectarea slabă și evaziunea, probleme vechi, soluții amânate

O proporție semnificativă a mediului de afaceri consideră că statul nu utilizează suficient mecanismele clasice de creștere a veniturilor bugetare. 84% dintre respondenți indică îmbunătățirea colectării și combaterea evaziunii fiscale drept principale alternative la majorarea taxelor.

Totodată, 52% consideră că sporirea educației fiscale ar putea crește conformarea voluntară, iar 51% susțin utilizarea platformelor automatizate de raportare, ca mijloace de simplificare a declarării și de creștere a transparenței. De asemenea, 54% dintre directorii financiari subliniază importanța digitalizării proceselor și a reducerii poverii birocratice, semn că problema este percepută mai degrabă ca una de administrare fiscală, nu de nivel al taxării.

Digitalizarea ANAF, o cerință aproape unanimă

Așteptările față de modernizarea administrației fiscale sunt ridicate. 91% dintre respondenți consideră esențială digitalizarea ANAF și îmbunătățirea pregătirii profesionale a inspectorilor fiscali. În același timp, 80% solicită o utilizare mai eficientă a datelor deja colectate de stat, iar 75% cer mai multă transparență în selectarea contribuabililor pentru controale, pentru a reduce riscul interpretărilor neunitare și al controalelor arbitrare.

În ceea ce privește impozitul minim pe cifra de afaceri și modificările legate de contribuțiile sociale, percepția generală este de impact redus, însă aproape o treime dintre respondenți anticipează efecte semnificative. În cazul impozitului minim, 54% dintre companii nu se așteaptă la un impact direct, însă peste o treime prevăd presiuni asupra profitabilității.

În privința implementării SAF-T, 40% dintre respondenți declară că nu efectuează verificări interne ale datelor raportate. Situația este similară în cazul decontului TVA precompletat, unde aproximativ o treime dintre companii nu realizează verificări, ceea ce amplifică presiunea asupra departamentelor financiare și necesitatea investițiilor în automatizare și expertiză fiscală.

Deși controalele inopinate au avut o expunere publică ridicată, impactul lor direct este limitat: doar 14% dintre respondenți au fost vizați de astfel de acțiuni, iar un procent și mai redus a ajuns efectiv în inspecție fiscală. Din perspectiva directorilor financiari, presiunea reală provine mai degrabă din volumul obligațiilor declarative și din instabilitatea legislativă.