Deprecierea leului nu înseamnă automat câștig la export. Adrian Negrescu: Întreaga societate suportă nota de plată

Creșterea euro în raport cu leul este privită adesea ca o veste bună pentru exportatori, deoarece firmele care încasează valută ar obține mai mulți lei la conversie. Economistul Adrian Negrescu spune însă că realitatea economică este mult mai complicată, iar avantajul teoretic este adesea anulat de costurile mari generate de importuri și de presiunea pusă asupra populației.

Adrian Negrescu: De ce deprecierea leului nu aduce automat profit mai mare pentru exportatori

Consultantul economic Adrian Negrescu explică faptul că, la prima vedere, ideea pare logică. Atunci când euro crește, exportatorii care încasează bani în valută și îi schimbă în lei pot obține sume mai mari, ceea ce ar putea sugera o creștere a profitului, mai ales dacă salariile și alte cheltuieli interne sunt plătite în moneda națională.

Totuși, Negrescu arată că această teorie se lovește rapid de realitatea lanțului de aprovizionare. Multe firme românești depind puternic de importuri pentru materii prime, piese și componente esențiale pentru producție.

Aceste achiziții sunt plătite constant în euro sau dolari. În momentul în care cursul valutar crește, costurile de producție cresc automat. În plus, companiile plătesc tot în valută utilajele, echipamentele și licențele necesare funcționării.

Astfel, orice avantaj obținut din conversia veniturilor în lei se reduce puternic sau chiar dispare complet din cauza cheltuielilor mai mari.

Adrian Negrescu susține că, în multe cazuri, deprecierea leului nu aduce un câștig real, ci doar creează o iluzie a unei competitivități mai bune.

„Am auzit, în ultimele zile, tot mai des faptul că deprecierea leului este o veste excelentă din perspectiva exporturilor. La prima vedere, pare o afirmaţie corectă. Când moneda europeană crește în raport cu leul, exportatorii încasează valută pe care o convertesc apoi în mai mulți lei, ceea ce ar trebui teoretic să le majoreze semnificativ marja de profit, mai ales dacă își achită cheltuielile, inclusiv cele salariale, în moneda naţională.

Teoria este însă, în mare parte, spulberată de realitatea economică. Dacă te uiţi în structura de producție a firmelor româneşti, din perspectiva lanțului de aprovizionare, foarte multe companii depind masiv de importuri pentru materii prime și componente esențiale.

Toate aceste achiziții de la furnizorii externi sunt plătite constant în euro sau dolari. Dacă cursul creşte, îi costă mai mult să producă. E simplu.

Mai mult decât atât, companiile achită în valută utilajele de care au nevoie pe linia de producție, licenţele etc. Prin urmare, costurile lor operaționale cresc direct proporțional cu deprecierea leului.

Altfel spus, orice avantaj teoretic obținut la conversia veniturilor din vânzări se diminuează drastic sau chiar dispare complet în fața acestor cheltuieli majorate pe zona de producție”, transmite consultantul economic Adrian Negrescu într-o postare pe Facebook.

Un euro mai scump înseamnă produse mai scumpe și presiune directă pe bugetul familiilor

Economistul atrage atenția că efectele nu se opresc la nivelul firmelor, ci ajung direct în viața de zi cu zi a populației.

România continuă să fie o economie puternic dependentă de importuri externe. Țara aduce din afara granițelor cantități mari de energie, combustibili, produse alimentare procesate, aparatură electronică și autoturisme.

Când euro atinge noi maxime istorice, toate aceste produse devin mai scumpe. Creșterea cursului se vede rapid în prețurile de la raft și în costurile lunare suportate de populație.

Adrian Negrescu mai arată că și ratele bancare la creditele în euro cresc atunci când acestea sunt plătite în lei. La fel se întâmplă și cu multe chirii, atât pentru locuințe, cât și pentru spații comerciale, deoarece acestea sunt frecvent calculate în funcție de cursul valutar.

Inclusiv abonamentele la telefon sau anumite servicii medicale sunt influențate de fluctuațiile euro.

Întreaga societate plătește costul unui leu slab

Potrivit lui Adrian Negrescu, întreaga societate ajunge să suporte efectele unei monede naționale mai slabe.

El consideră că ideea potrivit căreia deprecierea leului ar fi benefică pentru economie este, în realitate, o interpretare incompletă. Costurile suplimentare generate de importuri, de facturi mai mari și de scumpirea creditelor afectează atât mediul de afaceri, cât și consumatorii.

Consultantul economic spune că, în final, populația este cea care plătește nota de plată pentru această aparentă competitivitate economică, iar efectele se resimt în aproape toate zonele importante ale vieții de zi cu zi.

„Dincolo de granițele mediului de afaceri, impactul unui leu slab lovește direct și nemilos în buzunarele oamenilor simpli.

România rămâne o economie profund dependentă de importuri externe. Țara noastră aduce de peste hotare cantități uriașe de energie, combustibili, produse alimentare procesate, aparatură electronică și autoturisme. Când euro atinge noi recorduri istorice, toate aceste bunuri devin automat mult mai scumpe pe rafturile magazinelor.

Ratele bancare la creditele contractate în euro cresc substanțial atunci când sunt calculate și plătite în lei.

Chiriile pentru locuințe și sedii comerciale sunt aproape exclusiv indexate la cursul zilei. Abonamentele la telefon sau diversele servicii medicale sunt strâns legate de fluctuațiile valutare.

Practic, întreaga societate este forțată să suporte nota de plată pentru această falsă iluzie a competitivității economice”, mai afirmă Adrian Negrescu.