Demisie-surpriză la Nuclearelectrica. Ionel Bucur a renunțat la funcția de administrator

Ionel Bucur, fost director al Centralei Nucleare de la Cernavodă și actual consilier județean PSD, și-a prezentat demisia din Consiliul de Administrație al Nuclearelectrica pe 23 ianuarie 2026, la doar două luni de la numirea sa, fără ca societatea să ofere explicații pentru plecarea unuia dintre cei mai experimentați specialiști în energie nucleară din România.

Demisia surprinzătoare a lui Ionel Bucur de la Nuclearelectrica

Ionel Bucur, fost director al Centralei Nucleare de la Cernavodă și actual consilier județean PSD, și-a încheiat abrupt mandatul în Consiliul de Administrație al Nuclearelectrica, la doar două luni după numire. Anunțul oficial al companiei de stat, transmis Bursei de Valori București, nu a oferit niciun detaliu cu privire la motivele plecării unuia dintre cei mai experimentați specialiști în energie nucleară din România, notează replicaonline.ro.

„Societatea Națională Nuclearelectrica S.A. („SNN”) informează acționarii și investitorii că în data de 23.01.2026, a fost notificata cu privire la solicitarea domnului Ionel Bucur, membru al Consiliului de Administratie al SN Nuclearelectrica SA, de încetare a contractului de mandat, încheiat cu SN Nuclearelectrica SA în data de 24.11.2025, începând cu data de 23.01.2026. SN Nuclearelectrica SA îi mulțumește domnului Ionel Bucur pentru contribuția adusă pe perioada derulării mandatului său” – se arată într-un raport trimis Bursei de Valori București de către Nuclearelectrica.

Momentul demisiei nu trece neobservat: aceasta coincide cu ziua în care Nuclearelectrica a convocat o Adunare Generală Extraordinară a Acționarilor, programată pentru 12 februarie 2026, pentru a aproba Decizia Finală de Investiție (FID) în proiectul mini-reactoarelor nucleare de la Doicești. Proiectul, bazat pe tehnologia americană NuScale, reprezintă o investiție de aproape 5 miliarde de euro și ar transforma România într-un reper mondial în domeniul nuclear civil.

România și Statele Unite au semnat un acord interguvernamental privind cooperarea nucleară

Mini-reactoarele modulare mici (SMR) de la Doicești, cu o putere de 77 MW per modul, sunt tehnologii testate anterior doar în aplicații militare sau în spațiu, dar nu la scară comercială. În lume, doar China și Rusia operează tehnologii similare, însă proiectul românesc va fi primul de acest tip care folosește designul american aprobat de U.S. Nuclear Regulatory Commission. În plus, Guvernul SUA a susținut financiar dezvoltarea tehnologiei cu peste 450 de milioane de dolari, deși implementarea ei în SUA nu a avut loc din motive administrative și financiare.

În 2020, România și Statele Unite au semnat un acord interguvernamental privind cooperarea nucleară. În noiembrie 2021, Casa Albă a anunțat sprijinul pentru instalarea unei unități SMR pe amplasamentul fostei termocentrale de la Doicești, iar în 2022 Nuclearelectrica și NuScale Power au încheiat un memorandum de înțelegere pentru dezvoltarea reactorului. În același timp, Banca de Export-Import a SUA și alte instituții internaționale au garantat finanțări de sute de milioane de dolari pentru fazele inițiale ale proiectului.

România se poate baza și pe fonduri europene pentru acest proiect

Proiectul SMR de la Doicești are atât oportunități remarcabile, cât și riscuri semnificative. Costurile sunt ridicate, iar tehnologia nu a mai fost testată la scară comercială. Însă aprobarea finală ar putea transforma România într-un lider global în energie nucleară civilă și ar putea genera mii de locuri de muncă atât în România, cât și în Statele Unite.

Pe lângă finanțarea americană, România se poate baza și pe fonduri europene, prin intermediul Fondului de Modernizare, care include sprijin pentru construirea noilor unități SMR. Astfel, miliardele necesare pentru realizarea centralei de la Doicești ar putea proveni, în mare parte, din resurse nerambursabile ale Uniunii Europene.

Astfel, plecarea lui Ionel Bucur, un expert de renume cu aproape două decenii de experiență în conducerea centralei de la Cernavodă, ridică întrebări și accentuează importanța deciziilor care urmează să fie luate în februarie. Decizia acționarilor Nuclearelectrica va stabili, practic, dacă România va păși cu adevărat pe drumul inovației nucleare sau dacă proiectul riscant va rămâne la stadiul de ambiție nefinalizată.