Demisie în PSD. Adrian Țuțuianu părăsește partidul pentru o nouă funcție importantă: Mi-am depus dosarul de candidatură

Adrian Ţuţuianu şi-a depus candidatura pentru funcţia de preşedinte al AEP, după ce a renunţat la calitatea de membru PSD, cerută de lege pentru ocuparea funcţiei. În mesajul publicat pe Facebook, acesta explică decizia, îşi prezintă parcursul politic şi respinge acuzaţiile care i-au fost aduse de-a lungul timpului.

Adrian Țuțuianu și-a depus candidatura pentru conducerea Autorităţii Electorale Permanente

Adrian Ţuţuianu, secretar de stat în cadrul Secretariatului General al Guvernului, a anunţat că intră oficial în competiţia pentru conducerea Autorităţii Electorale Permanente (AEP). Depunerea candidaturii a venit la o zi după ce acesta a renunţat la calitatea de membru PSD, măsură impusă de legislaţia care interzice ca preşedintele instituţiei să fie afiliat politic.

Decizia a fost explicată pe larg într-o postare făcută duminică pe Facebook, în care Ţuţuianu precizează:

„La propunerea Partidului Social Democrat şi după un timp de reflecţie personală, mi-am depus dosarul de candidatură pentru funcţia de preşedinte al Autorităţii Electorale Permanente (AEP). Potrivit legii, preşedintele AEP nu poate fi membru al unui partid politic, motiv pentru care mi-am depus, joi, demisia din PSD”.

El a adăugat că plecarea din partid reprezintă o etapă firească pentru a respecta criteriile impuse de lege, dar şi un moment de bilanţ după peste 25 de ani de activitate politică. Ţuţuianu a transmis un mesaj de apreciere celor care l-au sprijinit de-a lungul timpului, în special organizaţiei PSD Dâmboviţa şi alegătorilor din judeţ:

„Mi-aţi fost alături şi, în dreptul încrederii voastre, am fost promovat şi ales: consilier judeţean (2004 – 2008), preşedinte al Consiliului Judeţean Dâmboviţa (2012 – 2016), senator (2008 – 2012; 2016 – 2020), ministru al Apărării Naţionale (2017). M-am străduit să mă ridic la înălţimea aşteptărilor şi cred că, în bună parte, mi-am onorat demnităţile publice cu profesionalism şi bună credinţă”.

În mesajul său, acesta a amintit şi susţinerea primită în ultimii ani din partea organizaţiei PSD Sector 3, perioadă în care a ocupat funcţii în structurile guvernamentale, precum şi sprijinul grupurilor parlamentare ale PSD pentru candidatura sa la conducerea AEP.

Cariera lui Adrian Ţuţuianu – parcurs politic şi controverse

Adrian Ţuţuianu a fost numit în septembrie 2022 secretar general adjunct al Guvernului, cu rang de secretar de stat, printr-o decizie semnată de premierul de atunci, Nicolae Ciucă. De-a lungul timpului, a deţinut două mandate de senator (2008–2012 şi 2016–2020), ambele câştigate pe listele PSD.

În 2018, a fost exclus din partid în urma unor conflicte interne cu Liviu Dragnea. La momentul respectiv, Ţuţuianu a afirmat că discutase cu mai mulţi lideri PSD — Marian Neacşu, Paul Stănescu şi Gabriela Firea — despre viitorul său politic.

Ulterior, s-a alăturat formaţiunii Pro România, condusă de Victor Ponta, unde a ocupat postul de vicepreşedinte. În 2023, a revenit în PSD şi a fost numit secretar al Consiliului Naţional, la solicitarea actualului lider Marcel Ciolacu. De la 1 august 2025, Ţuţuianu activează ca secretar de stat în cadrul Secretariatului General al Guvernului.

De profesie avocat, acesta a fost implicat şi în câteva controverse publice. Cea mai mediatizată a apărut în 2017, în mandatul său de ministru al Apărării, când Ludovic Orban, lider PNL la acea vreme, l-a acuzat că ar avea legături cu Rusia pentru că ar fi reprezentat în instanţă grupul Mechel, investitorul care a preluat combinatul de la Târgovişte. Ţuţuianu a respins ferm acuzaţiile:

„Firma mea de avocatură, şi cel mai probabil eu însumi, am reprezentat într-o anumită perioadă grupul Mechel în mai multe cauze, dar interpretarea domnului Orban nu are consistență, iar acuzația că am afinități cu Rusia este o prostie”.

Candidatura lui Adrian Ţuţuianu la şefia AEP urmează să fie analizată de Parlament, care va decide numirea noului preşedinte al instituţiei responsabile de gestionarea şi supravegherea proceselor electorale din România.