Ministerul Educației a demarat un proiect de lege care a stârnit controverse privind veniturile cadrelor didactice din meditații. Potrivit acestuia, începând cu anul 2024, profesorii care oferă ore suplimentare contra cost vor trebui să declare oficial aceste activități.

Profesorii vor trebui să completeze anual o declarație de interese

Profesorii vor fi astfel nevoiți să spună exact numărul de elevi cu care fac meditații, școlile la care aceștia învață, și clasele în care sunt înscriși. Măsură, potrivit ministerului Educației, are ca scop verificarea cadrelor didactice privind respectarea regulile codului de etică, care le interzice să dea meditații elevilor de la propriile lor clase.

Noua regulă presupune ca fiecare cadru didactic să completeze o declarație de interese în fiecare an școlar. Această declarație va conține informații precum numărul de elevi cu care profesorii fac meditații, școlile de proveniență ale acestor elevi și clasele în care aceștia sunt înscriși.

De asemenea, oricine are cunoștință de situații în care profesorii încalcă regulile și oferă meditații elevilor de la propria lor clasă poate să reclame acest lucru la conducerea școlii unde predau. Fiecare unitate de învățământ va avea, de asemenea, un responsabil care va verifica aceste declarații de interese.

Pe lângă declararea veniturilor din meditații, profesorii care oferă astfel de servicii vor trebui să se înregistreze în registrul comerțului și să obțină autorizație, spune ANAF. Ulterior, aceștia vor trebui să depună Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice (formular 212).

În București, doar 1.500 de profesori și-au declarat la fisc veniturile suplimentare, în timp ce peste jumătate dintre elevi fac meditații la cel puțin o materie.

Proiectul a stârnit nemulțumirea sindicatelor din educație

Sindicatele din educației nu sunt însă mulțumite de această propunere legată de această declarație de interese. Liderul sindical Marius Nistor susține că simpla depunere a declarației de interese era suficientă și că nu există nicio necesitate ca profesorii să fie verificați în privința depunerii acestor documente, mai ales că un astfel de sistem nu există în altă parte.

De asemenea, Federația Părinților și Colegiul Național al Elevilor au reacționat, cerând ca numele elevilor să nu fie făcute publice pentru a-i proteja de eventuale cazuri de bullying sau hărțuire.

„Cu siguranță nu avem absolut nimic împotrivă. Există, va exista în continuare această activitate a cadrelor didactice. Sunt lucruri care țin de GDPR și atunci, într-adevăr, cred că nu ar trebui să apară numele elevului cu care cadrul didactic face cu această activitate de meditație”, au transmis reprezentanții federației.