Decizie privind norma de hrană pentru militari. Radu Miruţă, anunț despre salariile și pensiile militarilor

Ministrul Apărării, Radu Miruţă, a confirmat recent că norma de hrană pentru militari nu va fi tăiată, deși problema a fost discutată și au existat scenarii privind implementarea acesteia.

Ministrul Radu Miruţă a precizat că această idee nu a venit de la premierul Ilie Bolojan, ci că a prezentat date din minister care au fost acceptate de acesta, susținând păstrarea normei de hrană.

Radu Miruţă explicat că norma de hrană este în prezent de 34 de lei pe zi

Miruţă a explicat că norma de hrană este în prezent de 34 de lei pe zi și poate ajunge până la 40 de lei pentru anumite categorii, cum ar fi scafandrii. De asemenea, a menționat că subofițerii care vin în București primesc aproximativ 500 de lei pentru cazare, sumă considerată insuficientă.

„Nu se taie norma de hrană. Nu s-a tăiat norma de hrană. S-a pus această problemă foarte vehement, să se taie norma de hrană, şi uitaţi că e un avantaj că e un ministru civil, politic, care a pus piciorul în prag şi care a avut argumente. Nu o să vă spun dintr-o discuţie cu şapte, opt oameni cine a venit să facă asta, că nu e genul meu să scot din conversaţii private. Dar pot să vă spun că nu a venit domnul Bolojan. Mi-ar fi foarte uşor să spun asta. Nu a venit domnul Bolojan cu ideea asta. A luat act de ea, că i s-a arătat şi începuseră să pornim scenarii despre cum să se implementeze asta. Am luat date din minister, în mintea mea au avut sens complet, m-am dus la domnul Bolojan cu aceste date şi domnul Bolojan a înţeles aceste date şi a acceptat aceste argumente”, a declarat Radu Miruţă.

Ministrul a atras atenția că salariile și pensiile militare ar trebui crescute semnificativ

Ministrul a atras atenția că salariile și pensiile militare ar trebui crescute semnificativ, dar realitatea este că în ultimii ani modul de gestionare a banilor publici a fost deficitar. Guvernul actual încearcă să reducă cheltuielile și să optimizeze resursele, pentru ca România să-și atingă potențialul financiar și operațional.

„Acuzaţiile unora că domnul Bolojan nu vrea să accepte păreri, din experienţa mea de vicepremier de câteva luni şi de ministru al Economiei înainte, nu este una adevărată. Poate că n-au alţii suficient de multe argumente şi spun ”Vreau că vreau eu şi atât, că îmi cere nu ştiu cine”. Ai puterea să argumentezi asta. Ai argumente puternice, domnul Bolojan, dacă avea o altă idee, nu spune nu, îţi ascultă argumentele”, a mai spus ministrul Apărării.

Radu Miruţă a subliniat că premierul Ilie Bolojan este deschis la argumente și că, deși s-au ridicat critici privind acceptarea opiniilor altora, deciziile luate în privința normei de hrană au fost justificate pe baza datelor prezentate de minister.

„Probabil că şi salariile ar trebui dublate, probabil că si pensiile ar trebui de vreo trei ori mai mari, probabil că şi suma de bani pe care o primesc, sunt subofiţeri care primesc în Bucureşti în jur de 500 de lei pentru cazare. N-ai unde să stai de banii ăştia, dar realitatea e că factorul politic şi-a bătut joc de bani publici în ultimii ani şi România a ajuns atât să poată. De asta este un guvern care încearcă să reducă din cheltuieli, pentru ca România să-şi atingă din nou potenţialul, să poată cât trebuie să poată.  Pentru că poate”, a conchis Miruţă.

România are obligaţia să facă tot ce depinde de ea pentru a se apăra până la un anumit nivel

De asemenea, Miruţă a declarat că România are obligaţia să facă tot ce depinde de ea pentru a se apăra până la un anumit nivel, în funcţie de tipul ameninţărilor. El a precizat că există ameninţări pe care România le gestionează în totalitate singură, iar în cazul unor riscuri majore, pe care o ţară nu le poate face faţă individual, intervine mecanismul de apărare comună al NATO, aplicabil tuturor statelor membre.

„România are obligaţie să facă tot ce poate, tot ce ţine de ea. pentru a se apăra până la un anumit nivel, în funcţie de ameninţări. Sunt ameninţari pe care România şi le gestionează 100% singură. România este parte din NATO. Gândirea per ansamblu este ca pentru un nivel major de ameninţare pe care o ţară singură nu îl poate gestiona, să aibă o apărare în comun. Dar nu e doar cazul României, ăsta e cazul tuturor ţărilor membre NATO”, a declarat Radu Miruţă la Prima TV.

Întrebat dacă România se poate apăra fără ajutorul Statelor Unite, ministrul a explicat că strategia generală a Alianţei Nord-Atlantice presupune un răspuns comun pentru ameninţările de nivel ridicat, în timp ce fiecare stat trebuie să îşi asume responsabilitatea pentru consolidarea propriei capacităţi de apărare. El a subliniat că nu este eficient ca fiecare ţară să investească individual în sisteme extrem de costisitoare care depăşesc nevoile naţionale, motiv pentru care există o strategie coordonată la nivel NATO.

Radu Miruţă a arătat că România câştigă credibilitate şi atenţie internaţională pe măsură ce îşi creşte cheltuielile şi capacitatea de apărare. Potrivit acestuia, solicitările adresate partenerilor devin mai legitime atunci când sunt susţinute de investiţii concrete în înzestrare şi producţie internă. Ministrul a menţionat că România a comandat echipamente şi a demarat programe de dezvoltare, iar în situaţii punctuale poate solicita sprijin temporar până la livrarea propriilor sisteme.

„Nu are sens ca fiecare ţară să investească în capacităţi de apărare foarte scumpe care acoperă o suprafaţă mai mare decât ţara lor. Şi ideea este să se gândească o strategie. E strategia NATO, care pentru anumite tipuri de ameninţări, răspunsul este unul comun al NATO. România însă capătă o atenţie la nivel internaţional pe măsură ce dovedeşte că creşte cheltuielile şi că îşi creşte capacitatea de apărare. Eu am văzut cum se schimbă problema şi la nivel NATO atunci când spui, nu-ţi cer să-ţi disloci tu, nu ştiu ce, echipament de apărare antiaeriană, decât după ce eu îţi demonstrez ţie că am dat şi o comandă de două. Şi eu spun, uite, le-am comandat, dar până-mi vin ajută-mă două săptămâni, două luni”, a mai spus ministrul.

Radu Miruţă a subliniat că parteneriatul strategic presupune implicare şi contribuţie proprie

În ceea ce priveşte bugetul, ministrul Apărării a precizat că anul trecut România a alocat 2,2% din PIB pentru apărare, iar pentru anul în curs a solicitat 2,7% din PIB, printr-o scrisoare transmisă Ministerului Finanţelor. De asemenea, el a menţionat existenţa a 21 de programe de înzestrare, care nu au existat în ultimele două decenii, precum şi iniţiative pentru dezvoltarea producţiei de apărare pe plan intern.

Radu Miruţă a subliniat că parteneriatul strategic presupune implicare şi contribuţie proprie, nu doar aşteptarea sprijinului extern. România, a afirmat el, trebuie să demonstreze că face toate eforturile necesare pentru propria securitate şi să ceară sprijin doar acolo unde capacităţile naţionale nu sunt suficiente.

„România este astăzi în situaţia în care are anul trecut 2,2% din PIB cheltuit pentru apărare, are anul ăsta cerut 2,7% din PIB, e scrisoarea pe care am semnat-o către Ministerul de Finanţe, are 21 de programe de înzestare care n-au existat în ultimii 20 de ani. Şi partenerii ceilalţi zic, dom’le, o ţară ca România, care a început să aibă abordarea asta, care dă drumul la a construi producţie în interiorul României pentru apărare, când vine să-mi ceară, înseamnă că îmi cere ceva ce ea nu mai poate face. Şi ăsta e parteneriat strategic. Ăsta înseamna să fii partener. Nu să stau la televizor cu popcorn şi să zic că eu nu vreau să dau niciun leu, vino tu şi apără-mă pe mine. Nu. Eu spun că am dat tot ce am putut eu, dacă am nevoie de mai multe îţi cer punctual”, a conchis Miruţă.