Decizia anunțată de Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) va afecta în special pacienții care suferă de boli cardiovasculare, diabet sau se află sub tratament cu antibiotice, fiind estimate peste 10 milioane de persoane vizate.
Lista medicamentelor compensate se schimbă radical
Medicamentele care beneficiază în prezent de compensare de 90%-100% (lista A) urmează să fie transferate în lista B, unde gradul de compensare scade la 50%. Mai mult, o parte dintre acestea vor fi mutate direct în lista D, unde pacienții primesc doar 20% compensare.
Concret, pacienții vor trebui să suporte din buzunar sume între 6 și 500 de lei pe lună pentru fiecare medicament necesar. Exemplele prezentate arată clar impactul financiar:
- Rouvastatina – folosită în tratarea colesterolului mărit – crește de la 20 la 33 de lei (+65%).
- Candesartan – recomandat în hipertensiune – de la 17 la 30 de lei.
- Entecavir – utilizat în hepatita cronică – de la 0 la 32 de lei.
- Lenalidomidă – tratament pentru mielom multiplu – de la 0 la 237 de lei.
Președintele APMGR a lansat un avertisment grav
APMGR subliniază într-un comunicat că decizia este surprinzătoare în condițiile în care premierul Ilie Bolojan declarase anterior că susține tratamentele ieftine, subliniind nevoia de înlocuire a medicamentelor inovatoare cu generice atunci când acestea sunt disponibile. Potrivit acestuia, în România există un „supraconsum de medicamente și proceduri inadecvate”, iar sistemul este dezechilibrat prin utilizarea excesivă a tratamentelor inovatoare scumpe.
„Tratamente ce pot fi rezolvate cu medicamentele generice sunt rezolvate mai scump, cu cele inovatoare. Din păcate, avem un supraconsum de medicamente și proceduri inadecvate în această zonă. Avem o pondere importantă a medicamentelor inovatoare atât ca volum, mult mai mare decât ar fi normal, dar și ca sumă, iar tratamente care pot fi rezolvate cu medicamentele generice, datorită întârzierilor din sistem, sunt rezolvate la prețuri de două – de trei ori mai scumpe cu cele inovatoare. Și e nevoie ca acolo unde medicamentele scumpe pot fi înlocuite de medicamentele generice să facem acest lucru și doar acolo unde nu există înlocuitori să menținem în continuare posibilitatea de tratamente scumpe, care depășesc posibilitățile sistemului”, a explicat Ilie Bolojan.
În schimb, Daniel Bran, președintele Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), avertizează că reducerea nivelului de compensare va afecta grav milioane de pacienți, mai ales într-un context economic dificil, în care populația resimte deja creșterea taxelor și scăderea puterii de cumpărare.
„Decizia de a reduce nivelul de compensare va afecta milioane de pacienți care depind zilnic de aceste tratamente. Într-un context economic deja dificil, orice creștere a costurilor este resimțită dureros de pacient. Solicităm un dialog deschis pentru a găsi soluții echilibrate, care să asigure accesul tuturor la medicamentele necesare”, a declarat Daniel Bran, președintele Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România.
Problemele industriei medicamentelor generice
APMGR solicită o întâlnire cu premierul pentru a discuta soluții de optimizare a bugetului și atrage atenția asupra întârzierilor de până la 1,5-2 ani în introducerea medicamentelor generice și biosimilare în Lista medicamentelor compensate. Aceste întârzieri au efecte majore:
- asupra sistemului de sănătate – care ajunge să compenseze medicamente mai scumpe,
- asupra pacienților – care ar putea beneficia mai repede de tratamente accesibile,
- asupra producătorilor – care sunt obligați să distrugă loturi de medicamente nevandabile din cauza lipsei de predictibilitate.
Asociația subliniază că această situație prelungește artificial perioada de protecție a medicamentelor inovatoare, împiedicând concurența reală.
Impactul asupra pacienților și economiei
Medicamentele vizate de noua decizie sunt prescrise în special pacienților cu boli cronice majore, precum bolile cardiovasculare și diabetul, afecțiuni care afectează aproape jumătate din pacienții din România. În plus, bolile cardiovasculare rămân principala cauză de mortalitate în țară, conform INSP.
Criticile vizează lipsa de transparență în stabilirea criteriilor de selecție a medicamentelor și impactul social al creșterii co-plății, într-un moment în care populația este deja împovărată de majorarea TVA-ului, a impozitelor pe locuințe și a contribuțiilor sociale.
„Ne reafirmăm deschiderea pentru dialog constant și constructiv, în vederea identificării celor mai eficiente soluții în beneficiul pacienților din România. Susținem un parteneriat real pentru dezvoltarea sustenabilă a economiei și consolidarea industriei de medicamente generice din România — un sector cu adevarat strategic, mai ales în actualul context geo-politic și economic”, a transmis APMGR într-un comunicat.
România dispune de 41 de facilități de producție de medicamente generice, sector care contribuie semnificativ la balanța comercială prin exporturi și care a generat economii de peste 1 miliard de euro pentru sistemul de sănătate între 2016 și 2023, conform IQVIA. Cu toate acestea, medicamentele generice reprezintă mai puțin de 20% din totalul cheltuielilor cu medicamentele, deși sectorul are o amprentă economică totală estimată la 17,4 miliarde RON, adică 1,1% din PIB-ul național în 2023.
Răspunsul transmis de CNAS
Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a transmis un răspuns vineri, 29 august, în urma informațiilor apărute în spațiul public.
„Ca urmare a apariției în spațiul public a unor informații eronate, potrivit cărora pacienții ar urma să suporte creșteri semnificative ale contribuției personale pentru medicamentele compensate (de ordinul a 500–600 lei/lună/medicament), Casa Națională de Asigurări de Sănătate face următoarele precizări:
Având în vedere „Memorandumul de aprobare a măsurilor și a raportului de analiză și eficientizare a cheltuielilor publice în domeniul sănătății”, aprobat de Guvernul României în anul 2023, ANMDMR a evaluat în anul 2024 un număr de 18 medicamente (substanțe active – DCI) care au îndeplinit criteriile, potrivit legii, pentru modificarea nivelului de compensare al acestora.
Scopul acestei evaluări a fost de a eficientiza utilizarea bugetului FNUASS și a permite accesul unui număr mai mare de pacienți la medicamentele de care aceștia au nevoie, la momentul optim, în cadrul aceluiași buget alocat.
Ținând cont de interesele asiguraților pe care îi reprezintă, CNAS a identificat și a propus Ministerului Sănătății o serie de criterii suplimentare pentru modificarea nivelului de compensare al medicamentelor evaluate, astfel încât impactul real asupra contribuției personale datorate de asigurați să fie cât mai moderat.
Ca urmare, la ora actuală doar în cazul a 13 medicamente se preconizează schimbarea nivelului de compensare, astfel:
- Trecerea la nivel de compensare de 20% (mutarea din sublistele A și B în sublista D) pentru medicamentele (DCI): Indapamidum, Metoprololum, Bisoprololum, Combinații (Perindoprilum + Indapamidum), Candesartanum Cilexetil, Rosuvastatinum, Nebivololum, Rilmenidinum și Atorvastatinum;
- Trecerea la nivel de compensare de 50% (mutarea din sublista A în sublista B) pentru medicamentele (DCI): Fenofibratum, Omeprazolum, Combinații (Spironolactonum + Furosemidum) și Amoxicillinum + Acidum Clavulanicum.
Astfel, în situația în care s-ar pune în aplicare Deciziile ANMDMR, contribuția personală ar crește în medie față de cea din prezent cu aproximativ 9 lei/cutie pentru un medicament prescris din cele 13 menționate. Categoriile vulnerabile de populație nu ar fi afectate, menținându-se nivelul actual de compensare de 100% din prețul de referință al medicamentelor pentru copii, tineri (18 – 26 ani) care studiază și nu obțin venituri, gravide, lăuze și beneficiari de legi speciale, și de 90% pentru pensionarii beneficiari ai programului de compensare a prețului medicamentelor din sublista B”, a transmis CNAS.
CNAS susține că pacienții din România nu vor fi împovărați cu contribuții personale excesive, iar afirmațiile vehiculate în spațiul public privind costuri suplimentare de sute de lei pe lună pentru aceste medicamente compensate ar fi false.
