Numerar Gaza. Locuitorii din Fâșia Gaza relatează că intermediarilor care oferă acces la cash li se plătesc comisioane de până la 40%. „Ne sufocă, ne înfometează”, spune Ayman al-Dahdouh, directorul unei școli locale.

Sistem bancar paralizat, brokeri la putere

Numerar Gaza. După ce Israelul a întrerupt introducerea de bancnote în teritoriu pentru a reduce capacitatea Hamas de a finanța operațiuni militare, rezervele de numerar au scăzut dramatic. Mulți dintre cei care aveau economii în bănci nu mai pot accesa conturile și sunt obligați să apeleze la o rețea de brokeri pentru cele mai banale cheltuieli zilnice.

Comisionul standard al acestora a crescut vertiginos: de la 5% în primele zile ale conflictului, la aproape 50% în prezent. Procesul este simplu, dar costisitor: oamenii transferă electronic o sumă de bani, dar primesc înapoi în numerar doar o parte din valoare.

„Pentru a primi echivalentul a 60 de dolari, trebuie să trimit 100. Este singura cale să putem cumpăra făină, zahăr sau apă”, povestește Mohammed Basheer al-Farra, un locuitor refugiat în sudul Gazei.

Inflația a explodat, depășind 230% în 2024, potrivit Băncii Mondiale. Șomajul afectează circa 80% din populație, iar cei care mai lucrează își primesc salariile în conturi inaccesibile. Cum economia locală se bazează pe numerar, acest blocaj bancar a paralizat tranzacțiile de zi cu zi.

Șechelii, moneda folosită în Gaza, sunt rari și, adesea, atât de uzați încât comercianții refuză să-i accepte. A apărut chiar o piață neagră a bancnotelor recondiționate, însă nici acestea nu sunt întotdeauna primite.

„Am primit 50 de dolari de la un broker, dar n-am putut cumpăra nimic cu ei. Erau prea deteriorați”, spune o femeie afectată de criză.

Cine profită?

Numerar Gaza. Cei care controlează rezervele de numerar au ajuns, în mod tacit, să dicteze regulile economiei din enclavă. „Oamenii sunt la mâna lor. Nimeni nu-i reglementează”, afirmă Mahmoud Aqel, un civil strămutat.

În lipsa unui cadru oficial, comerțul se face la negru, iar brokerii sunt acuzați că profită de pe urma disperării.

„E ca o mafie economică. Nu mai știi cine controlează ce”, spune Omar Shabaan, analist din Gaza.

Pe măsură ce rezervele de bani ale familiilor se epuizează, singura salvare o reprezintă ajutorul umanitar internațional.

„Ne-am vândut aurul pentru făină și conserve. Acum, trăim din pachetele primite de la centrele de distribuție”, mărturisește o altă victimă a colapsului economic.

Războiul face imposibilă reglementarea prețurilor pieței și a cursurilor de schimb, a declarat Dalia Alazzeh, expertă în finanțe și contabilitate la Universitatea din Vestul Scoției

. „Nimeni nu poate monitoriza fizic ce se întâmplă”, a spus Alazzeh.

În urmă cu un an, Autoritatea Monetară Palestiniană, echivalentul unei bănci centrale pentru Gaza și Cisiordania, a încercat să atenueze criza prin introducerea unui sistem de plăți digitale cunoscut sub numele de Iburaq. Acesta a atras o jumătate de milion de utilizatori, sau un sfert din populație, potrivit Băncii Mondiale, dar a fost în cele din urmă subminat de comercianții care insistau asupra plăților în numerar.