Decizie istorică a Parlamentului European: Cum va finanța relansarea economică de 750 de miliarde de euro
Sursă foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Parlamentul European pregătește finanțarea planului de relansarea a Uniunii Europene și a reafirmat necesitatea de a introduce noi surse de venituri în bugetul Uniunii. Acest lucru va permite Comisiei Europene să se împrumute de pe piețe pentru a finanța acest plan, creând astfel pentru prima dată o datorie comună.
Parlamentul European a reafirmat, în cadrul unui vot derulat miercuri, necesitatea de a introduce noi surse de venituri în bugetul Uniunii Europene, o etapă crucială pentru autorizarea Uniunii Europene de a se împrumuta de pe pieţe şi pentru a pune în aplicare planul de ralansare în valoare de 750 de miliarde de euro decis de cele 27 de state membre, relatează AFP.
Într-un aviz adoptat cu o largă majoritate în sesiune plenară, eurodeputaţii au confirmat principiul extinderii surselor de finanţare ale UE pentru a acoperi „cel puţin” costurile legate de planul de relansare, în contextul în care chiar detaliile şi calendarul exact al acestor măsuri fac obiectul unor negocieri aprige între PE şi statele membre.
În cadrul unui summit maraton din iulie, Cei 27 s-au pus de acord asupra unui plan de relansare economică de 750 de miliarde de euro, care prevedea ca UE să se doteze cu noi surse de venit pentru a nu creşte contribuţiile statelor membre.
Această undă verde a eurodeputaţilor va reprezenta chiar baza juridică care va permite Comisiei Europene să se împrumute de pe pieţe pentru a finanţa acest plan, „Next Generation EU”, creând pentru prima dată o datorie comună.
Planul ar putea intra în vigoare din ianuarie 2021
Votul, consultativ dar necesar, al PE deschide calea pentru o decizie a Consiliului European şi va permite începerea ratificării sale în cele 27 state UE, un proces implicând, în funcţie de ţară, un vot al parlamentelor naţionale şi/sau regionale.
Obiectivul europenilor este de a încheia acest proces de ratificări naţionale până la sfârşitul anului, pentru ca el să intre în vigoare, după cum este prevăzut, în ianuarie 2021.
„Este o decizie istorică! Timp de 32 de ani, UE nu a dispus de nicio resursă proprie”, şi-a exprimat satisfacţia pentru AFP eurodeputatul José Manuel Fernandes, din grupul Partidului Popular European (PPE), co-raportor al textului, recunoscând totuşi că evaluarea pistelor pentru crearea de noi venituri „va necesita timp”.
În prezent o singură taxă privind plasticul nereciclabil este programată, de la 1 ianuarie 2021, dar la modul general ea se dovedeşte a fi cu totul insuficientă.
PE cere deci un angajament „constrângător” privind noi surse de venituri: o taxă pe carbon (sau un mecanism de ajustare a emisiilor de carbon la frontiere), o revizie a pieţei europene a carbonului (sistemul de schimb al cotelor de emisii), taxa pentru giganţii din sectorul digital şi taxa asupra tranzacţiilor financiare.
Sursă foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Am venit la Capital în vara anului 2019, fiind prima mea experiență ca jurnalist după ce am lucrat oarecum de cealaltă parte a baricadei, în monitorizarea presei, mai bine de 8 ani. Înainte de a intra în presă, am lucrat o scurtă perioadă de timp în proiectare în Autocad pentru construcții civile și industriale. Am fost și sunt pasionat de tehnologie, precum și de ultimele trend-uri din acest domeniu. M-a fascinat întotdeauna și am avut norocul să fiu într-o generație care a beneficiat din plin de ea și putut vedea exact ce impact, pozitiv sau negativ, poate avea asupra lumii.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





