Decizie importantă pentru Traian Băsescu. Judecătorii dau verdictul astăzi. Ce a decis CCR

Fostul președinte Traian Băsescu se prezintă astăzi la Judecătoria Sectorului 1 din București, într-un nou termen al procesului prin care solicită restituirea drepturilor și beneficiilor aferente statutului de fost șef de stat. Cazul vine după ce Curtea Constituțională a declarat neconstituționale modificările legislative prin care i s-au retras aceste privilegii.

Traian Băsescu își revendică drepturile de fost președinte

Traian Băsescu se află din nou în fața magistraților, într-un dosar care a fost amânat de mai multe ori și care astăzi ar putea ajunge la o etapă decisivă. Fostul președinte solicită restituirea vilei de protocol și a tuturor beneficiilor aferente funcției de fost șef al statului, pierdute după ce a fost declarat colaborator al fostei Securități.

Demersul lui Băsescu vine după ce, în iulie 2025, Curtea Constituțională a României (CCR) a decis că prevederile Legii nr. 243/2021, prin care i-au fost retrase aceste drepturi, contravin Constituției. Judecătorii Curții au hotărât în unanimitate că actul normativ este neconstituțional, ca urmare a unei excepții ridicate chiar de fostul președinte.

Potrivit deciziei CCR, Traian Băsescu are dreptul să reintre în posesia locuinței de protocol, cu birou și personal de sprijin, inclusiv consilier și secretar.

În plus, beneficiază de o indemnizație lunară echivalentă cu 75% din salariul președintelui în exercițiu, paza și protecția permanentă asigurată de Serviciul de Protecție și Pază (SPP), precum și folosirea gratuită a unui autoturism de serviciu.

Această decizie a Curții Constituționale redeschide o dezbatere mai amplă privind limitele legale în retragerea drepturilor foștilor șefi de stat, în contextul acuzațiilor legate de colaborarea cu fosta Securitate.

Verdictul din 2022 și acuzațiile de colaborare

În 23 martie 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a pronunțat decizia definitivă potrivit căreia Traian Băsescu a fost colaborator al Securității ca poliție politică. Instanța a reținut că acesta ar fi oferit informații sub numele conspirativ „Petrov”.

Imediat după verdict, fostul președinte a transmis un mesaj scurt, anunțând că intenționează să se adreseze Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO).

Potrivit documentelor depuse în instanță de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), Băsescu ar fi furnizat note informative care au avut drept consecință restrângerea libertății unui coleg de la Marină.

Din dosar reiese că acesta ar fi avut un ofițer de legătură cu gradul de locotenent-colonel și ar fi semnat două note informative olografe.

CNSAS a arătat că, în perioada colaborării, informațiile oferite de Traian Băsescu ar fi vizat aspecte precum intenția unor persoane de a părăsi țara sau legături cu cetățeni străini, date consemnate într-un document din 5 mai 1975.

„Analizând informaţiile furnizate de pârât, apreciem că acestea vizează îngrădirea dreptului la viaţă privată (art. 17 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice) şi dreptul la liberă circulaţie (art. 12 din acelaşi Pact)”, se arăta în motivarea CNSAS.

De asemenea, instituția a susținut că una dintre notele informative oferite de Băsescu ar fi dus la blocarea desemnării unui coleg pe nave românești care efectuau curse externe.

Argumentele lui Traian Băsescu în fața instanței

În cadrul procesului de la Curtea de Apel București, Traian Băsescu a respins categoric acuzațiile și a afirmat că există o interpretare greșită a documentelor din dosar.

„Avem puncte de vedere total diferite, eu şi CNSAS. Ne va împăca un al treilea, judecătorul”, a spus acesta în fața instanței.

Băsescu a explicat că rapoartele semnate de el poartă semnătura „căpitan Traian Băsescu” și că nu a știut niciodată că i s-ar fi atribuit un nume conspirativ.

„Nu am ştiut că mi s-a dat un nume conspirativ. Nu am semnat un angajament în care să-mi fie introdus şi un nume conspirativ. (…) Nu am ştiut că Contrainformaţiile Militare sunt Securitatea. Am crezut că e un serviciu al Ministerului Apărării Naţionale”, a declarat fostul șef al statului.

El a detaliat că, potrivit propriei percepții, rapoartele întocmite în acea perioadă erau documente oficiale interne, nu materiale destinate Securității.

„Niciodată n-am știut că mi s-a dat un nume conspirativ. Abia când mi s-au dat cele două note, colonelul Tudor mi-a zis: Semnează Petrov. Niciodată nu mi s-a dat un nume conspirativ. Eu nu am știut că contrainformațiile militare reprezintă Securitatea. Eu abia dupa Revoluție am aflat de legătura contrainformațiilor militare.

Am crezut că este un serviciu subordonat comandamentului forțelor navale, aşa scrie şi pe frontispiciu. Rapoartele mele au fost depuse la companie, nu la Securitate, şi sunt semnate „Căpitan Traian Băsescu”. Dacă eram colaborator, trebuiau semnate tot cu Petrov”, a precizat Băsescu în sala de judecată.

Fostul președinte a adăugat că, la acea vreme, studenții civili ai Institutului de Marină nu aveau restricții privind contactul cu cetățeni străini. A amintit, în acest sens, că în perioada verii se întâlneau frecvent la Mamaia cu tineri din alte țări, inclusiv din Cehoslovacia, fără ca aceste relații să fie considerate suspecte.