Legea arendei a picat la vot
Legea arendei a fost supusă la vot marți, 9 aprilie, însă a picat. Aceasta nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru a trece.
164 de deputați au votat „pentru”, 60 au votat „împotrivă”, iar 18 s-au abținut.
Legea mai avea nevoie de doar două voturi pentru a fi adoptată.
Camera Deputaților arată că o lege organică, așa cum este aceasta, este adoptată cu votul majorității fiecărei Camere. Legea avea nevoie de jumătate plus încă un vot din partea celor 330 de deputați.
Este a doua oară când Legea arendei ajunge în Camera Deputaților
Acest proiect este menit să reglementeze perioadele minime la contractele de arendă. Totuși, este pentru a doua oară când această lege se află la votul final.
Un proiect asemănător a fost adoptat de către Camera Deputaților, anul trecut, dar CCR a fost sesizat cu privire la prevederile funciare. Asta înseamnă că legea ar fi trebuit să fie adoptată atunci ca lege organică.
Adrian Chesnoiu, președintele Comisiei pentru Agricultură, a inițiat din nou depunerea proiectului dar, de această dată, ca act organic.
Dacă legea ar fi trecut acum la vot, Legea arendei ar fi adăugat o perioadă minimă de 7 ani pentru contractele de arendă. Pe scurt, subarendarea totală sau parțială ar fi fost interzisă, cu excepția cazurilor în care se făcea un schimb de utilizare a terenurilor între arendași.
Partidele le care s-au opus Legii arendei
Toți deputații liberali și social-democrați au votat pentru Legea arendei, arată agrointel.ro.
Deputații care s-au opus fac parte din:
- USR – 30 de deputați
- AUR – 23 de deputați dintr-un total de 24 de deputați
În ceea ce privește partidul Forța Dreptei, 15 deputați s-au abținut, un deputat a votat „pentru” și 6 deputați au votat „împotrivă”.
Din partea Uniunii Democrată Maghiară din România (UDMR) au existat 9 voturi „pentru” și 3 abțineri.
Deputații care fac parte din minorități au oferi 14 voturi „pentru” și un vot „împotrivă”.
CCR, sesizat cu privire la încălcările mai multor principii
În octombrie anul trecut, Forța Dreptei sesizase CCR cu privire la:
- încălcarea prevederilor constituţionale referitoare la proprietatea privată şi regimul acesteia
- încălcarea principiului egalităţii în drepturi şi a egalităţii în faţa legii
- încălcarea principiul libertăţii economice şi a libertăţii contractuale a părţilor
- încălcarea principiului referitor la proporţionalitatea reglementărilor care restrâng drepturi fundamentale şi a rigorilor impuse de prevederile Constituţiei referitoare la statul de drept
Și USR sesizase Curtea Constituțională a României, la fel și președintele Klaus Iohannis.
