De ce tot mai mulți români aleg să învețe o limbă străină? O alegere care deschide noi oportunități

Românii adulți investesc tot mai mult în învățarea limbilor străine, transformând acest pas într-o strategie de carieră și dezvoltare personală. Profesioniști din orașe mari și membri ai diasporei caută să vorbească fluent pentru întâlniri, prezentări sau colaborări internaționale, iar studiile arată că această practică nu doar că deschide oportunități profesionale, ci ajută și creierul să rămână activ și sănătos.

Învățarea limbilor străine la maturitate

Din ce în ce mai mulți adulți din România aleg să studieze limbi străine, nu doar din plăcerea de a călători sau din pasiune culturală, ci și pentru a-și crește șansele profesionale și pentru a-și îmbunătăți calitatea vieții, scrie EVZ.ro. Într-un mediu de muncă tot mai competitiv, abilitatea de a comunica într-o limbă străină a devenit un avantaj concret, care poate influența obținerea sau pierderea unui loc de muncă dorit.

Un raport EURES arată că stăpânirea unei limbi suplimentare poate crește salariul cuprins între 11% și 35%, în funcție de limbă și de țara în care se desfășoară activitatea. Pe lângă beneficiile financiare, învățarea unei limbi străine contribuie și la menținerea funcțiilor cognitive și la sănătatea creierului, ajutând la stimularea memoriei și a capacității de concentrare.

Pentru adulți, accentul nu mai este pus pe acumularea teoretică a cunoștințelor, ci pe abilitatea de a comunica eficient în situații reale.

Engleza rămâne cea mai solicitată limbă în mediul profesional, urmată de germană și franceză, mai ales în domenii precum software, servicii, banking sau sectorul medical. Limbi precum italiana sau spaniola sunt învățate mai mult din interes personal sau pentru experiențe de călătorie, în timp ce cererea pentru limbi mai rare, cum ar fi neerlandeza, este limitată.

„În ultimii 2–3 ani, cererea s-a mutat clar de la <a învăța o limbă> la a putea comunica eficient în contexte reale de muncă: ședințe, prezentări, emailuri și call-uri cu clienți. Accentul este pus tot mai mult pe fluență funcțională și încredere în exprimare. În România, la nivelul adulților activi profesional, engleza rămâne dominantă, fiind o competență de bază în majoritatea rolurilor. Imediat după ea, germana și franceza se mențin constant în top, în special în industrii precum servicii, retail internațional, banking, software sau medical. Observăm mulți medici și studenți la Medicină care se pregătesc pentru rezidențiate sau cariere în țări vorbitoare de franceză sau germană, unde limba este o condiție esențială de integrare profesională”, a precizat Ina Purcaru, fondatoarea Centrului de Limbi Străine Ibsen.

Profilul cursantului adult

Profilul tipic al cursantului adult este un profesionist între 28 și 45 de ani, din marile orașe sau diaspora, care fie are deja cunoștințe de bază, dar dorește să vorbească mai fluent, fie își propune să învețe o limbă nouă pentru dezvoltare personală și profesională. Aproximativ 40% dintre cursanți participă la programe achiziționate de companii pentru angajați, restul fiind persoane care plătesc din resurse proprii.

„Lucrăm cu aproximativ 600 de cursanți lunar, în programe individuale și de grup. 40% sunt cursanți din proiecte corporate, adică companii care achiziționează cursuri pentru angajații lor, iar restul sunt persoane fizice, care își plătesc cursurile din resursele lor. Profilul mediu este un adult între 28 și 45 de ani, din București sau marile orașe (Cluj, Brașov, Iași, Constanța, Timișoara) activ profesional, care ori înțelege limba, dar simte că nu se exprimă suficient de fluent sau sigur, ori consideră că învățarea unei noi limbi îl ajută în dezvoltarea lui profesională și personală. Pentru că lucrăm exclusiv online, avem și cursanți români din diaspora, care aleg să își perfecționeze limba țării în care trăiesc cu ajutorul unui profesor vorbitor de română.

Unii cursanți vin cu obiective foarte clare, legate de un termen limită sau un context profesional precis. Alții vin cu dorința generală <să vorbesc mai bine>, care de cele mai multe ori ascunde un blocaj concret: teama de a greși, lipsa fluenței sau dificultatea de a vorbi spontan”, a afirmat fondatoarea școlii de limbi străine.

Aplicațiile digitale, precum Duolingo, rămân foarte populare, oferind o rutină zilnică și un progres rapid în vocabular. Totuși, dezvoltarea abilităților de comunicare reală necesită interacțiune cu un profesor care poate corecta pronunția, poate ghida conversațiile și poate adapta lecțiile nevoilor cursantului.

„Duolingo rămâne un reper global în zona de self-study. Pe baza datelor Duolingo din România, limba engleza este în topul limbilor studiate în aplicație. Aplicațiile sunt foarte utile pentru vocabular, rutină și expunere constantă, mai ales la început. Sunt accesibile și ușor de integrat în viața de zi cu zi. Limitarea lor apare însă exact acolo unde adulții au cea mai mare nevoie: comunicare adaptată nevoii lor profesionale sau personale, corectarea pronunției și a nuanțelor, feedback personalizat și adaptarea structurii pe măsură ce avansează”, explică Ina Purcaru.

Pentru adulți, cel mai mare obstacol este lipsa timpului

Experta recomandă o abordare realistă: 1–2 ședințe pe săptămână, plus 20–30 de minute de practică ghidată în zilele fără curs.

„O regulă realistă pentru adulți ocupați ar fi 1-2 ședințe pe săptămână, plus 20-30 minute de expunere ghidată (radio, muzică, audiobook-uri, micro-exerciții pe aplicații) în zilele fără curs. Progresul devine vizibil când există consecvență, nu intensitate ocazională. Dacă nu avem un termen limită care să ne preseze, cu o ședință pe săptămână și cu 20-30 de minute de practică ușoară între ele, vom observa un progres în 3-4 luni. Dacă urmărim schimbări majore, rapide, este nevoie 2-3 ședințe pe săptămână, adică 4-6 ore de studiu cu un profesor, pe lângă studiul individual”, spune Ina.

Astfel, conversațiile de bază pot fi stăpânite în aproximativ 3–4 luni, iar progresul devine vizibil prin regularitate, nu prin efort intens ocazional.

„Cel mai des, abandonul apare atunci când cursantul are senzația că nu face progres, chiar dacă, obiectiv vorbind, evoluția există. Mulți adulți sunt foarte duri cu ei înșiși și au așteptări nerealist de mari, influențate de perfecționism sau de comparația cu alții. Un alt factor important este lipsa unui plan clar și a unor repere concrete de progres, care să facă evoluția vizibilă și măsurabilă. În plus, un element esențial, adesea subestimat, este relația cu profesorul. Dacă nu există chimie, încredere și o legătură emoțională minimă, cursantul se va bloca, va evita să vorbească și, în timp, va renunța. Învățarea unei limbi străine este un proces personal, iar fără un cadru sigur și empatic, progresul devine mult mai lent”, precizează experta.

Mulți cursanți renunță din cauza autocriticii excesive sau a lipsei unui plan clar de învățare. Relația cu profesorul este esențială: fără încredere și empatie, cursantul poate evita să vorbească și poate abandona studiul.

„Mitul este că <nu mai am răbdare să învăț>, <nu sunt bun la limbile străine> sau <dacă nu am învățat în copilărie și în școală, acum este prea târziu>. Aceste convingeri apar, de cele mai multe ori, din experiențe anterioare nereușite, adesea legate de metoda din învățământul de stat, unde accentul a fost pus pe teorie, memorare și corectare, nu pe comunicare și siguranță emoțională. Realitatea este că adulții au avantaje foarte mari: disciplină, obiective clare, experiență de viață și un vocabular conceptual deja format. Ce le lipsește, de obicei, nu este capacitatea de a învăța, ci contextul potrivit. Atunci când lucrează cu un profesor empatic, care înțelege blocajele emoționale ale unui adult și ritmul său de viață, apar schimbări rapide și majore”, a explicat Ina Purcaru.

Pe lângă aceste aspecte, studiile arată că învățarea limbilor stimulează plasticitatea neuronală, dezvoltă hipocampul și poate încetini declinul cognitiv, reducând riscul unor afecțiuni precum Alzheimer.

Cursurile practice vor fi mai căutate în viitor

Tendințele viitoare indică o creștere a cererii pentru cursuri practice, orientate pe comunicare reală, în format online individual sau grupuri mici. În același timp, învățarea hibridă, asistată de inteligența artificială, va prelua sarcinile de rutină, iar profesorul va rămâne indispensabil pentru conversație, corectarea nuanțelor și depășirea blocajelor emoționale.

„Aplicațiile și instrumentele AI vor prelua tot mai mult partea de rutină: vocabular, exerciții, expunere zilnică, feedback automat, iar profesorul va rămâne esențial pentru corectarea fină, conversația reală, clarificarea și depășirea blocajelor și adaptarea la contextul fiecărui cursant. Practic, tehnologia susține procesul, iar profesorul produce saltul real de comunicare”, spune aceasta.

Alegerea limbilor străine va fi tot mai mult dictată de mobilitate profesională, relocări sau proiecte concrete, nu de modă sau trenduri generale.

 „Nu cred că va exista o explozie pe o singură limbă, ci mai degrabă o creștere dictată de mobilitatea profesională și de proiectele concrete din piață. Alegerea limbii va fi tot mai legată de context, carieră, relocare, studii sau integrare profesională și mai puțin de trenduri generale”, adaugă Ina Purcaru.