De ce au fost plasați sub control judiciar membrii grupului Pașca? Motivarea instanței

Judecătorul de drepturi și libertăți, care a decis plasarea sub control judiciar a celor șase inculpați din dosarul grupului Pașca, a explicat, în motivarea obținută de Digi24, de ce a respins propunerea de arestare preventivă.

De ce au fost plasați sub control judiciar membrii grupului Pașca? Motivarea instanței

Judecătorul de drepturi și libertăți a motivat decizia de plasare sub control judiciar a celor șase inculpați din dosarul grupului Pașca, apreciind că există o suspiciune rezonabilă privind implicarea fiecăruia în constituirea unui grup infracțional organizat și în trafic de persoane în formă continuată, însă a concluzionat că aceștia nu prezintă un pericol social care să justifice arestarea preventivă.

Potrivit motivării obținute de Digi24, instanța a reținut că probele administrate până în acest moment al urmăririi penale conturează existența unei structuri organizate, cu atribuții bine delimitate pentru fiecare dintre membrii familiei Pașca și colaboratorii acestora. Judecătorul a apreciat că există indicii potrivit cărora inculpații ar fi acționat în cadrul unui mecanism coordonat, în scopul obținerii unor beneficii patrimoniale prin exploatarea persoanelor vulnerabile.

Instanța a subliniat că suspiciunea rezonabilă vizează săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat și trafic de persoane, infracțiuni pentru care legea prevede pedepse cu un maxim special de peste cinci ani.

În același timp, judecătorul a făcut referire și la rolul instituțiilor statului în contextul în care s-a desfășurat activitatea cercetată. Potrivit motivării, autoritățile publice au facilitat ajungerea beneficiarilor în locațiile administrate de inculpați, deși vulnerabilitatea acestora era cunoscută, fără a identifica alternative viabile de protecție.

Instanța a precizat însă că această constatare nu legitimează activitatea desfășurată de inculpați și nu exclude posibilitatea ca aceștia să fi urmărit obținerea unor foloase patrimoniale prin modalitatea descrisă de procurorii DIICOT. Judecătorul a apreciat că dosarul trebuie analizat și prin prisma contextului în care chiar instituțiile statului au apelat, în timp, la serviciile oferite de inculpați pentru gestionarea unor situații pe care nu le puteau soluționa prin propriile mecanisme.

Totodată, instanța a reținut că, deși locațiile administrate de inculpați nu respectau cadrul legal aplicabil serviciilor sociale și nu îndeplineau standardele prevăzute de legislație, persoanele cazate beneficiau de condiții de locuire, hrană, îmbrăcăminte, medicație și acces la servicii medicale. Aceste aspecte nu înlătură suspiciunile privind deficiențele grave constatate în administrarea tratamentelor, lipsa personalului calificat, supravegherea insuficientă și nerespectarea standardelor din domeniul serviciilor sociale, însă, în opinia judecătorului, diminuează intensitatea pericolului concret pe care l-ar reprezenta lăsarea inculpaților în libertate.

Rolurile individuale

În ceea ce privește rolurile individuale, instanța a apreciat că Viorel-Teodor Pașca ar fi coordonat întreaga activitate desfășurată în locațiile în care erau cazate persoane vulnerabile, relația cu spitalele și autoritățile, precum și gestionarea actelor, cardurilor și veniturilor beneficiarilor.

Judecătorul a reținut indicii că Florica Pașca ar fi avut atribuții administrative și financiare, în special în gestionarea formalităților generate de decesul beneficiarilor și obținerea prestațiilor sociale.

În cazul lui Viorel-Emanuel Pașca, instanța a apreciat că există indicii privind implicarea sa în activitățile administrative și financiare ale grupării, inclusiv prin sprijin consultativ și obținerea unor documente pentru beneficiari.

Potrivit motivării, Abel-Timotei Pașca ar fi exercitat atribuții administrative și financiare în cadrul activităților desfășurate în locațiile controlate de Viorel-Teodor Pașca.

Judecătorul a mai reținut că Daniel-Sabin Pașca ar fi administrat una dintre locații, ocupându-se de formalitățile medicale și bancare ale beneficiarilor, precum și de preluarea, transportul și evidența persoanelor vulnerabile.

În cazul Deliei-Mioara Păcală, instanța a apreciat că aceasta ar fi avut un rol de coordonare administrativă, fiind principalul intermediar între Viorel-Teodor Pașca, personalul centrelor și instituțiile publice, cărora le-ar fi raportat incidentele, agravarea stării beneficiarilor și decesele.

Informațiile privind motivarea instanței au fost prezentate luni, 6 iulie 2026, de jurnalista Digi24 Carla Cristina Tănasie pe Facebook.