România riscă să piardă 18 miliarde de euro din PNRR până la 31 august 2026, atrage atenția Dan Voiculescu
Dan Voiculescu a atras atenția pe blogul său că finanțarea din PNRR se va închide pe 31 august 2026 și a amintit că, în 2021, României i-au fost alocate 29 de miliarde de euro, dintre care statul român a reușit să acceseze doar 11 miliarde în patru ani.
El a subliniat că, într-un context economic dificil, în care se reduc veniturile categoriilor sociale vulnerabile — pensionari cu venituri mici, persoane cu dizabilități, elevi și studenți — acceptarea pierderii a 18 miliarde de euro ar reprezenta o gravă problemă de etică.
Dan Voiculescu a precizat că este inacceptabil ca sume atât de mari să se piardă din motive de incompetență și iresponsabilitate, în timp ce veniturile mici ale persoanelor cu dizabilități sunt impozitate. El a afirmat că un astfel de contrast poate delegitima instituțiile statului și poate încuraja abordările populiste.
Pentru a preveni consecințe nocive pentru economia națională și pentru democrație, Voiculescu a solicitat răspunsuri oficiale cu privire la responsabilitatea pentru pierderea fondurilor și măsurile concrete care vor fi luate pentru a evita situații similare. În opinia sa, un cetățean corect informat și respectat poate accepta măsuri de austeritate, dar senzația de sfidare și inechitate ar putea genera revoltă și tensiuni sociale.
„Pe 31 august 2026 se închide finanțarea din PNRR. În 2021, României i-au fost alocate 29 de miliarde de euro! În patru ani, statul român a reușit să acceseze doar 11 miliarde de euro.
Într-un context economic extrem de complicat, în care se taie din veniturile categoriilor sociale vulnerabile (pensionari cu venituri mici, persoane cu dizabilități, bursele pentru elevi, studenți) pentru a se obține câteva sute de mii de lei la bugetul de stat, acceptarea unei pierderi de 18 miliarde de euro generează inclusiv o gravă problemă de etică!
Se pot pierde 18 miliarde de euro din motive de incompetență și iresponsabilitate, dar se impozitează veniturile de maxim 728 de lei ale persoanelor cu dizabilități?!
Un asemenea contrast delegitimeaza instituțiile statului român și încurajează abordările populiste.
Pentru a preveni aceste consecințe – nocive pentru economia națională și pentru democrație – sunt necesare răspunsuri oficiale la aceste doua întrebări:
Cine sunt cei responsabili pentru pierderea celor 18 miliarde de euro?
Ce măsuri concrete se iau pentru a preveni noi catastrofe similare?
Un cetățean corect informat și respectat poate accepta chiar și necesitatea unor măsuri de austeritate.În schimb, senzația de sfidare și de inechitate flagrantă va determina, mai devreme sau mai târziu, revoltă și tensiuni sociale.
Prevenim sau acceptăm asemenea consecințe?”, a scris Voiculescu pe blogul său.
Dan Voiculescu avertizează că România nu are încă un proiect de țară și suferă de criză morală și populism
Dan Voiculescu a explicat că evaluările de final de an sunt esențiale atât pentru evaluarea reușitelor și nereușitelor personale, cât și pentru clarificarea obiectivelor pentru anul următor. Analizând România anului 2025, el a tras trei concluzii principale.
Voiculescu a subliniat că România încă nu dispune de un proiect de țară. El a arătat că, după succesul aderării la NATO și Uniunea Europeană, clasa politică nu a reușit să stabilească și să urmeze un obiectiv major. Cauzele acestui eșec includ perioada 2005–2014, când, potrivit jurnalistului, regimul Băsescu a afectat coeziunea socială, a hăituit antreprenorii și a determinat exodul a peste trei milioane de români. În următorul deceniu, în timpul mandatelor președintelui Iohannis, România a evoluat doar din inerție, fără proiecte politice, economice sau sociale de anvergură.
Dan Voiculescu a apreciat că criza morală depășește și alimentează tensiunile economice și sociale. El a remarcat că, după șapte rânduri de alegeri și invalidarea primului tur prezidențial, instituțiile fundamentale ale democrației – executiv, legislativ și judiciar – sunt marcate de tensiuni interne și de lipsa valorilor morale esențiale precum demnitatea, onoarea și curajul, ceea ce, în opinia sa, favorizează răul în societate.
Fostul om de afaceri a criticat demagogia și populismul care compromit patriotismul autentic. Potrivit lui, un patriot adevărat promovează „patriotismul economic”, prin valorificarea responsabilă a resurselor naționale, consolidarea clasei de mijloc și parteneriate internaționale solide, în timp ce un demagog folosește retorica naționalistă, dar distruge resursele și relațiile strategice ale țării.
Dan Voiculescu a concluzionat că, dacă în 2026 se va cristaliza un proiect de țară major, se va declanșa o reformă morală profundă și se va asuma patriotismul economic, România ar putea avea un an pozitiv. În caz contrar, el avertizează că răul va continua să se extindă și să compromită viitorul națiunii.
„Analizele la sfârșit de an sunt necesare din cel puțin două motive:
1. Te ajută să evaluezi reușitele, nereușitele și sensul pragmatic al existenței.
2. Îți înțelegi premisele și obiectivele concrete pentru anul care urmează.
Analizând România anului 2025, trag trei concluzii:
1. Încă nu avem un proiect de țară!
După succesul aderării la NATO și la Uniunea Europeană, clasa politică românească nu a reușit să stabilească și să urmeze constant un nou obiectiv major.
Cauzele acestui eșec sunt multiple: între 2005-2014, regimul Băsescu a funcționat ca o cangrenă care a distrus coeziunea socială, a hăituit antreprenorii români, a alungat din țară resursele de inteligență și dezvoltare – între 2007 și 2014, peste trei milioane de români au emigrat, cel mai mare exod, pe timp de pace, la nivel mondial; următorii zece ani, în timpul mandatelor președintelui Iohannis, România a evoluat doar din inerție, într-un registru minor, fără a dezvolta mari proiecte la nivel politic, economic sau social.
2. Criza morală depășește și alimentează tensiunile economice și sociale.
După șapte rânduri de alegeri și invalidarea primului tur de scrutin prezidențial, România este încă foarte fragilă la nivel instituțional. Toate cele trei mari puteri (executivă, legislativă, judecătorească) sunt marcate de tensiuni și lupte interne. În cadrul instituțiilor fundamentale ale democrației se resimte acut lipsa unor valori morale esențiale precum Demnitatea, Onoarea, Curajul – cele care constituie nucleul și Forța Binelui. În condițiile acestei crize morale, un strat gros de Rău pare că sufocă România.
3. Demagogia și populismul compromit ideea de patriotism autentic.
Patriotismul autentic înseamnă un atașament profund pentru propria țară – istorie, națiune, valori perene, responsabilitate pentru viitor! Reprezintă o valoare fundamental pozitivă, indispensabilă unei națiuni cu adevărat puternice. Din păcate, în contextul unor mișcări populiste – care fie se folosesc ipocrit de valorile naționale, fie le atacă frontal, considerându-le “depășite” – ideea de patriotism pare compromisă. Din fericire, este doar o falsă percepție. Românii își iubesc țara. Iar cea mai simplă modalitate de a face diferența între patrioți și populiști este asumarea “patriotismului economic”.
Un patriot adevărat susține fructificarea responsabilă a resurselor naționale, consolidarea clasei de mijloc din România (motorul economiei și liantul societății) și parteneriate solide, transparente, echitabile cu Uniunea Europeană, Statele Unite și cu celelalte economii care împărtășesc valorile democratice. În schimb, un demagog își va striga strident iubirea de țară, dar va irosi resursele strategice, nu va susține clasa de mijloc (oameni educați și autonomi care nu pot fi manipulați) și va distruge parteneriate internaționale necesare României.
Sintetic:
Dacă în 2026, se va cristaliza un proiect de țară major, se va declanșa o reformă morală profundă și va fi asumat pragmatic patriotismul economic, România va avea un an bun, marcat de Forța Binelui.
Dacă nu se va realiza nimic în aceste direcții, răul vă continua să se întindă și să compromită viitorul națiunii noastre”, a scris Voiculescu pe data de 30 decembrie.
