Dan Pirsan, Presedinte APCE: Degeaba ai Apa si Soare daca n-ai viziune…România versus Lituania

APCE susține că, deși România beneficiază de resurse energetice semnificative, consumatorii plătesc pentru energie tarife comparabile sau chiar mai mari decât în țări fără resurse, cum este cazul Lituaniei. Această situație indică faptul că provocările actuale țin mai degrabă de politica energetică și de lipsa unei strategii clare pe termen lung.

Președintele APCE a transmis că articolul este destinat în primul rând prosumatorilor din România, dar și autorităților, politicienilor și companiilor din sectorul energetic. El subliniază că, în cazul în care mulți dintre aceștia au fost surprinși de depășirea pragului de 305.000 de prosumatori, de faptul că aceștia reprezintă a doua capacitate instalată în România cu 3.500 MW, că pot acoperi aproximativ 10% din consumul total de energie și că numărul lor crește rapid, mesajul său este unul clar pentru toate aceste categorii.P

Președintele APCE: România vs. Lituania

Președintele APCE subliniază că dezvoltarea prosumatorilor în România abia a început, dar comparația cu alte state europene, precum Lituania, scoate în evidență probleme majore ale politicii energetice interne.

În Lituania, cu o populație de șase ori mai mică decât România, există aproximativ 170.000 de prosumatori, față de peste 305.000 în România. Această țară a reușit să integreze un număr atât de mare de prosumatori în rețelele electrice fără a pune în pericol siguranța sistemului, beneficiind de politici de stat consistente și orientate pe termen lung. În prezent, Lituania a trecut la compensarea financiară lunară, în timp ce România menține un sistem de compensare cantitativă cu limitări și reportări care afectează semnificativ beneficiile prosumatorilor.

„Acesta este abia începutul…”

„Să facem o comparație… nu doar relevantă, ci de-a dreptul stânjenitoare:România vs. Lituania

• Lituania, cu o populație de aproximativ 6 ori mai mică decât România, are 170.000 de prosumatori, comparativ cu România care are 305.000.

Cu alte cuvinte, o țară cu 2,81 milioane de locuitori – cât Bucureștiul și puțin din Ilfov – a reușit să acomodeze 170.000 de prosumatori în rețele fără să intre în colaps energetic, fără ca prosumatorii să „amenințe” siguranța sistemului energetic național și, mai ales, fără să le pună piedici.

Principalul motor al pieței solare din Lituania a fost o politică de stat consecventă și orientată spre viitor, implementată de Ministerul Energiei.

– Dacă inițial prosumatorii din Lituania au avut un sistem de compensare cantitativă asemănător celui din România, în prezent s-a trecut, firesc, la normalitate: compensare financiară lunară.

– România a ramas la o compensare cantitativa care se transforma financiar limitata la consumul lunar cu o reportare la 24 de luni, de multe ori cu o plata iluzorie, sistem nemaintalnit nicaieri in lume pe care nu reusim sa-l schimbam.”, a ecplicat Dan Pirsan, Presedinte APCE.

Un avantaj clar al României îl reprezintă iradiația solară superioară

Energia solară și eoliană acoperă deja 68,1% din cererea de electricitate a Lituaniei, în paralel cu dezvoltarea rețelelor și a stocării energiei, în timp ce România, deși dispune de resurse hidro, solare și eoliene, se confruntă cu rețele insuficiente și o capacitate de stocare redusă (0,6 GW față de aproape 2 GW în Lituania).

Un avantaj clar al României îl reprezintă iradiația solară superioară, care permite ca aceleași panouri să producă cu 20–30% mai multă energie decât în Lituania, însă lipsa unei viziuni și a unui cadru legislativ eficient a limitat exploatarea acestui potențial. Spre deosebire de Lituania, România nu permite prosumatorilor să compenseze energia pe mai multe locuri de consum, iar Legea Prosumatorului a fost blocată ani de zile în Parlament și apoi contestată la CCR.

În concluzie, deși România beneficiază de soare și resurse naturale, dezvoltarea energiei verzi este încetinită de decizii politice și reglementări ostile. Lituania, cu mai puține resurse, a reușit să genereze mai multă energie verde și să ofere prețuri mai echitabile pentru consumatori, în timp ce România se confruntă cu energie scumpă și insuficientă. Lecția este clară: viziunea și politici coerente sunt decisive, nu doar resursele naturale.

„Poate cel mai important aspect: în Lituania, energia solară și cea eoliană acoperă deja 68,1% din cererea de electricitate a țării, în paralel cu dezvoltarea rețelelor. Lituania, aproape nu produce energie hidro, cantitatea produsa anual este de 80 de ori mai putin decat Romania

În România? Avem Apa , avem Soare, avem Vant. Avem retele muribunde care nu pot transporta nici macar energia in exces a prosumatorilor… aceia care sunt…

Da, în Lituania există și o organizație similară cu APCE (Asociația Prosumatorilor și a Comunităților de Energie), numită Asociația Consumatorilor care Produc Energie Solară (EISGVA), fondată în 2021.

Mai mult, Lituania este considerată un lider european în domeniul prosumatorilor, fiind prima țară care a introdus conceptul de prosumator la distanță. Acest sistem permite oricărui cetățean – inclusiv celor care locuiesc la bloc – să cumpere sau să închirieze o parte dintr-un parc solar aflat în altă locație și să scadă energia produsă din propria factură.

În România, însă, nici măcar nu avem legiferată posibilitatea ca un prosumator să își compenseze energia pe mai multe locuri de consum, chiar și la același furnizor și operator de distribuție.

Legea Prosumatorului a zăcut în Parlament peste doi ani, pentru ca, în final, să intre în „malaxorul” CCR, cu un mic ajutor din partea companiilor din energie.

La capitolul stocare, România stă la fel de prost comparativ cu Lituania”: suntem elevul repetent al Europei, cu doar 0,6 GW, comparativ cu aproape 2 GW în Lituania.

România are, totuși, un singur punct forte: resursa solară (iradiația)

• România: iradiația orizontală globală (GHI) variază între 1.100 și 1.450 kWh/m²/an. Cele mai bune zone sunt Dobrogea și sudul țării.
• Lituania: fiind mult mai la nord, iradiația medie este de aproximativ 900–1.050 kWh/m²/an.

Avantaj România: aceleași panouri instalate în România produc cu circa 20–30% mai multă energie anual decât în Lituania.

Degeaba avem acest avantaj daca n-am avut parte de lideri cu viziune.

Concluzie

Deși Soarele din România este, fără îndoială, mai „generos” decât cel din Lituania, realitatea din teren arată că alți factori au fost decisivi:

• România nu a avut lideri cu viziune în zona de energie
• România are un reglementator ostil energiei verzi
• Politicul a fost puternic „influențat” de companiile din energie și de avantajele economice distribuite politic prin dividende
• România pare să își dorească să rămână ultimul bastion din Europa în care energia este produsă majoritar de stat

Lectia Lituaniei pe care o da Romaniei este usturatoare: Mai putina apa, mai putin soare si vant… mai multa energie verde si preturi comparabile pentru populatie. 

Rezultatul: Romania are o energie foarte scumpă si din ce în ce mai evident, insuficientă.”, a spus președintele APCE.