Cutremur de 2,6 grade în Vrancea
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) a anunțat că „un cutremur cu magnitudinea de 2,6 grade pe scara Richter s-a produs, joi dimineaţă, în zona seismică Vrancea”.
Potrivit specialiștilor, „seismul a avut loc la ora 07:58, la adâncimea de 104.1 km”, fiind un cutremur de adâncime specific acestei zone seismice.
Conform datelor oficiale, „cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 37km V de Focşani, 70km N de Buzău, 72km E de Sfântu-Gheorghe, 87km E de Braşov, 88km S de Bacău, 89km SV de Bârlad.”
Cutremurele cu magnitudini reduse sunt frecvente în Vrancea și, de regulă, nu produc pagube, însă ele sunt monitorizate constant de seismologi.
România, încă vulnerabilă la un seism major
Discuțiile despre pregătirea României pentru un cutremur puternic au reapărut recent, mai ales după comemorarea tragediei din 1977.
În 4 martie s-au împlinit 49 de ani de la marele cutremur care a lovit România și a avut 7,4 grade pe scara Richter. Dezastrul a provocat distrugeri masive, în special în București, și mii de victime.
La aproape jumătate de secol distanță, Capitala rămâne vulnerabilă. Numeroase clădiri cu risc seismic ridicat nu au fost încă reabilitate, iar experții avertizează că un nou cutremur major ar putea produce pagube semnificative.
Consolidările avansează foarte lent
Datele arată că ritmul consolidărilor este extrem de scăzut.
În ultimii aproximativ 15 ani, în București au fost consolidate doar 20 de clădiri încadrate în clasa I de risc seismic, deși numărul imobilelor vulnerabile este mult mai mare.
Această situație alimentează temerile locuitorilor Capitalei, mai ales în contextul în care multe clădiri vechi sunt locuite sau găzduiesc spații comerciale.
Un sondaj realizat de Fundația Comunitară București arată că populația nu este pregătită pentru un eventual dezastru major.
Potrivit datelor, peste 70% dintre bucureșteni se tem că următorul cutremur puternic ar putea avea loc oricând și că ar putea să nu supraviețuiască.
În plus, doar 14% dintre locuitorii Capitalei au pregătit un rucsac de urgență pentru primele 72 de ore, care ar trebui să conțină apă, alimente, lanternă, baterii, medicamente și documente importante.
Totodată, 8 din 10 persoane spun că sunt prea puțin sau deloc pregătite să facă față unei situații în care ar rămâne fără utilități după un seism puternic.
Teama de prăbușirea clădirilor și lipsa de încredere în intervenția autorităților
Pe lângă momentul cutremurului în sine, mulți locuitori ai Capitalei se tem de consecințe.
Aproximativ 63% dintre respondenți afirmă că se tem că blocul sau clădirea în care locuiesc s-ar putea prăbuși în cazul unui seism major.
În același timp, 40% dintre bucureșteni cred că autoritățile nu ar putea interveni suficient de rapid în cazul unei catastrofe de proporții.
Specialiștii atrag atenția că pregătirea populației, consolidarea clădirilor vulnerabile și exercițiile de intervenție sunt esențiale pentru reducerea riscurilor în cazul unui cutremur major în România.
