București în anul 2100: 24 de valuri de căldură anual și o creștere a temperaturii medii cu până la 4°C
Până la sfârșitul acestui secol, capitala României ar putea trece printr-o transformare climatică profundă. Prognozele pentru anul 2100 indică veri sufocante, secete mai frecvente și precipitații tot mai concentrate în episoade scurte, dar violente. Conform raportului „Starea Mediului București 2025”, elaborat de Platforma pentru Mediu București, temperatura medie anuală ar urma să fie cu 3,6–4°C mai ridicată decât în prezent.
Această creștere nu este doar o cifră statistică. Ea implică schimbări semnificative în ritmul vieții urbane, în sănătatea populației și în funcționarea economiei orașului. Proiecțiile arată că Bucureștiul ar putea fi expus, în medie, la 24 de valuri de căldură pe an – comparativ cu aproximativ 3,5 în prezent.
Zilele cu temperaturi peste 30°C vor fi mai numeroase cu 20–30 anual, iar cantitatea totală de precipitații ar putea scădea cu 20–40%, scrie Buletin de București.
În intervalul 2068–2100, aceste valuri de căldură vor depăși frecvent 10 zile consecutive, cu temperaturi cu peste 10°C mai mari decât media sezonieră. În unele situații, episoadele se vor suprapune, creând perioade prelungite de caniculă extremă.
Creșterea temperaturilor nocturne va aduce și mai multe „nopți tropicale”, adică nopți în care termometrul nu coboară sub 20°C – o situație cu impact semnificativ asupra sănătății, mai ales pentru vârstnici și persoanele vulnerabile.
Secete, ploi scurte și intense
Raportul anticipează o creștere a frecvenței secetelor: de la o medie istorică de 0,08 evenimente pe deceniu, se va ajunge la 0,43 până în 2100. Iernile ar putea aduce ceva mai multe precipitații, însă preponderent sub formă de ploaie, nu de zăpadă. În sezonul cald, ploile vor fi rare, dar violente, ceea ce va amplifica riscul de inundații rapide și deteriorarea infrastructurii.
Vulnerabilitatea Bucureștiului la aceste schimbări este accentuată de densitatea ridicată a populației, de infrastructura predispusă la inundații și de dependența unor activități economice de condițiile meteo. Raportul atrage atenția asupra limitărilor actuale ale instituțiilor și comunității de a reacționa eficient în fața acestor provocări.
Emisiile de CO₂ ar atinge un vârf în jurul anului 2050
Analiza ia în calcul un scenariu cu creștere economică rapidă, spor demografic până la mijlocul secolului și adoptare accelerată a noilor tehnologii.
În acest context, emisiile de CO₂ ar atinge un vârf în jurul anului 2050, urmat de o scădere semnificativă, determinată de expansiunea surselor de energie „zero carbon” până la o pondere de peste 65%.
Aceste date nu sunt simple proiecții teoretice, ci avertismente concrete despre viitorul unui oraș în care trăiesc peste două milioane de oameni. Ele pun în discuție nu doar rezistența infrastructurii sau economia locală, ci și calitatea vieții, sănătatea publică și coeziunea socială.
