Cum va afecta îmbătrânirea populației PIB-ul, piața muncii și pensiile. Raportul BERD pe 2025

Declinul demografic accelerează în Europa emergentă și amenință să reducă ritmul de creștere economică în următoarele decenii, arată raportul semestrial BERD. Țările post-comuniste „îmbătrânesc înainte de a se îmbogăți”, afirmă economistul-șef al instituției, Beata Javorcik, care avertizează că măsurile actuale nu sunt suficiente, iar publicul subestimează grav impactul fenomenului.

Țările trebuie să acționeze rapid: declinul demografic lovește economia

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare trage un semnal puternic de alarmă în raportul publicat marți: statele care nu intervin decisiv riscă să simtă tot mai acut presiunea îmbătrânirii populației asupra economiei, pieței muncii și sustenabilității sistemului de pensii.

Documentul arată că procesul se manifestă deja în numeroase țări, iar efectele vor continua să se amplifice. În Europa emergentă, reducerea ponderii populației active este estimată să încetinească creșterea economică cu aproape 0,4 puncte procentuale pe an până în 2050 — o pierdere semnificativă pentru economii aflate încă în dezvoltare.

„Chiar și în prezent, demografia erodează nivelul de trai”

Economistul-șef al BERD, Beata Javorcik, formulează una dintre cele mai dure avertizări din raport:

„Chiar şi în prezent, demografia erodează creşterea nivelului de trai şi va fi un impediment pentru creşterea PIB-ului în viitor”.

Ea explică faptul că țările post-comuniste sunt într-o situație aparte: au o vârstă mediană în creștere, dar nu au ajuns încă la nivelul de prosperitate al statelor dezvoltate.

Conform raportului: fostele state comuniste „îmbătrânesc înainte de a se îmbogăţi”, având o vârstă mediană de 37 de ani și un PIB mediu pe cap de locuitor de aproximativ 10.000 de dolari. Comparativ, economiile avansate atingeau același nivel demografic la un PIB de patru ori mai mare.

Cauzele declinului natalității: mentalități noi, costuri mari, presiune pe femei

BERD trece în revistă principalele motive pentru care natalitatea scade accentuat:

transformări ale normelor sociale și familiale
decalarea vârstei la care femeile au primul copil
costurile tot mai mari ale creșterii copiilor
scăderea veniturilor femeilor după naștere
lipsa serviciilor suficiente de îngrijire timpurie
Chiar dacă aproape toate statele din zona BERD și-au construit politici de stimulare a natalității, instituția subliniază că efectele sunt foarte reduse. Javorcik afirmă că aceste politici „nu au produs o schimbare semnificativă şi susţinută în nicio ţară”.

Migrația masivă – soluție teoretică, dar inacceptabilă politic

Raportul notează că, deși teoria economică arată că migrația poate compensa declinul demografic, majoritatea statelor nu acceptă politic migrația pe scară mare.

Acest refuz limitează drastic opțiunile, în special în statele în care:

-emigrația este ridicată
-populația activă scade accelerat
-sistemele de pensii devin tot mai greu de finanțat

Tehnologia ar putea ajuta, dar cetățenii sunt „ambivalenți”

O altă opțiune este automatizarea și folosirea pe scară largă a inteligenței artificiale pentru creșterea productivității. Totuși, raportul arată că cetățenii sunt reticenți, mulți fiind „ambivalenţi” față de adoptarea AI.

Această ambivalență limitează potențialul unei soluții care, în teorie, ar putea compensa parțial deficitul de forță de muncă.

Soluția principală: rămânerea mai mult timp în câmpul muncii

Pentru BERD, cea mai realistă și eficientă abordare este prelungirea vieții profesionale. Aceasta ar presupune programe extinse de:

-recalificare
-reconversie
-adaptare a schemelor de pensii
-politici de sănătate pentru populația activă
Dar măsura este dificilă și, adesea, nepopulară.

Javorcik subliniază că este nevoie de un dialog sincer cu publicul:

„Ceea ce avem nevoie este să avem o conversaţie adultă cu alegătorii (…) deoarece oamenii tind, de fapt, să subestimeze semnificaţia tendinţelor demografice.”

Ea insistă și asupra nevoii de informare a tinerilor:

„Trebuie să informăm – în special – alegătorii mai tineri, deoarece ei sunt cei care vor purta povara schemelor de pensii de tip pay as-you-go.”

Îmbătrânirea liderilor complică reformele

Raportul BERD evidențiază o realitate mai puțin discutată:
Liderii politici sunt, în medie, tot mai în vârstă – și astfel, mai puțin dispuși să promoveze reforme nepopulare, dar necesare.

Conform datelor, liderul global tipic are acum 60 de ani, cu 19 ani peste vârsta medie a populației adulte. În regimurile autoritare, diferența este și mai mare: 26 de ani în 2023.

Acest decalaj face ca:

-pensiile să fie protejate excesiv
-migrația să fie limitată
-reformele structurale să avanseze lent

Țările tinere au o „fereastră de oportunitate” scurtă

Statele tinere, precum Nigeria, trebuie să acționeze imediat pentru a-și valorifica potențialul, avertizează BERD. Javorcik spune că „dividendul demografic (…) este trecător” și că schimbările demografice din Africa arată că timpul se scurge rapid.

BERD – investitor strategic în România

Instituția reamintește că sprijină dezvoltarea statelor membre prin investiții în competitivitate, sustenabilitate și modernizare. În România, BERD rămâne un investitor-cheie, cu aproape 12 miliarde de euro alocate în 569 de proiecte de până acum.