Cum funcționează mecanismele de dezinformare din spatele incidentului de la Galați: O să găsiți o mulțime de postări care să conteste paternitatea Kremlinului

Jurnalistul Dan Andronic a publicat pe EVZ o analiză în care susține că, după incidentul din Galați în care o dronă a lovit un bloc de locuințe, în spațiul public au apărut rapid încercări de contestare a originii aparatului și de discreditare a informațiilor oficiale.

Dan Andronic explică mecanismele de dezinformare după incidentul din Galați

Acesta afirmă că, imediat după incident, care a provocat panică, rănirea unor persoane și evacuarea mai multor locatari, a fost activată o campanie de dezinformare atribuită propagandei rusești și unor actori de influență, cu scopul de a nega responsabilitatea Kremlinului. Potrivit analizei sale, aceste mesaje urmăresc relativizarea faptelor, inducerea neîncrederii în instituții, scoaterea din context a unor detalii tehnice și inversarea rolurilor dintre agresor și victimă.

În material se arată că una dintre tacticile descrise este punerea sub semnul întrebării a originii dronei, inclusiv prin ipoteza că ar fi fost o înscenare sau o operațiune sub steag fals, în locul unei acțiuni rusești. Autorul critică ideea că dimensiunea dronei sau amploarea pagubelor ar putea fi folosite ca argument pentru a respinge varianta oficială.

„Imediat după ce o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe din Galați, provocând panică, răniți și evacuarea zeci de cetățeni, mașinăria de dezinformare și agenții de influență ai Rusiei au intrat în alertă maximă.

O să găsiți o mulțime de postări și puncte de vedere care să conteste paternitatea Kremlinului în atacul asupra orașului. Eu am găsit câteva, de aceea vreau să demontez rapid narativele manipulării lansate pe piață”, a scris Dan Andronic.

O dronă interceptată sau avariată poate exploda parțial

De asemenea, analiza susține că în spațiul online este utilizată o „tehnică a falsului silogism tehnologic”, prin care se pornește de la afirmații precum descrierea dronei ca fiind de mici dimensiuni pentru a construi concluzia că nu ar putea proveni din Rusia. În același timp, se arată că sunt omise informații esențiale, precum faptul că dronele rusești de tip Shahed sau Geran-2 sunt lansate în principal din zone apropiate frontului, nu din interiorul Rusiei, ceea ce le permite să atingă regiuni din proximitatea Ucrainei și României.

„Strategia este una clasică, extrasă direct din manualul de război hibrid de la Kremlin:

relativizarea certitudinilor,
inocularea neîncrederii în instituții,
specularea unor detalii tehnice scoase din context
și, în final, inversarea rolurilor dintre agresor și victimă.

O analiză atentă a mesajelor care circulă în spațiul online în spatele paravanului de „analiză independentă” scoate la iveală tehnicile de manipulare.

Modalitatea prin care se încearcă acreditarea ideii că drona nu ar fi fost rusească, ci mai degrabă o „înscenare” ucraineană sau o operațiune sub steag fals.

Pentru a sili publicul să respingă din start varianta oficială (atacul rusesc), propaganda agață o întreagă teorie de o declarație preliminară a primarului localității, care ar fi numit aparatul „o dronă de mici dimensiuni”.

Cum se manipulează e destul de evident. Se construiește un scenariu rigid: Rusia folosește doar drone masive de tip Shahed/Geran-2 (de mărimea unei mașini), care ar trebui să radă blocuri întregi din temelie.

Dacă geamurile apartamentelor vecine au rămas intacte și pagubele nu sunt apocaliptice, concluzia manipulatoare este că „e imposibil să fie o dronă rusească, pentru că una mică nu ar avea combustibil să ajungă din Rusia”, a mai scris jurnalistul.

Se menționează și că o dronă interceptată sau avariată poate exploda parțial, își poate pierde încărcătura sau se poate prăbuși, ceea ce ar explica pagubele localizate în cazul incidentului din Galați, fără distrugerea completă a clădirii.

„Propaganda „uită” în mod convenabil că dronele rusești Shahed nu decolează adânc, din interiorul Rusiei, pentru a lovi sudul Ucrainei, ci din Crimeea ocupată sau din zonele de frontieră din apropierea Deltei Dunării.

Mai mult, o dronă interceptată de apărarea antiaeriană, așa cum indică ridicarea aparatelor F-16 și a elicopterelor, își poate pierde încărcătura principală, poate exploda parțial în aer sau se poate prăbuși doar din cauza combustibilului rămas și a propulsiei cinetice.

Ceea ce explică pagubele localizate la nivelul tavanului și al holului, fără prăbușirea clădirii”, a subliniat Andronic.

O altă direcție de dezinformare este legată de prezența structurilor de securitate la fața locului

O altă direcție de dezinformare descrisă este legată de prezența structurilor de securitate la fața locului, interpretată în unele mesaje ca o tentativă de mușamalizare. În analiză se arată că implicarea Brigăzii Antiteroriste a Serviciului Român de Informații și a altor structuri specializate este o procedură standard în cazul prăbușirii unui obiect militar străin și potențial exploziv, fiind necesară pentru colectarea probelor și expertizele criminalistice.

„O altă tactică clasică de dezinformare este transformarea măsurilor standard de siguranță în „dovezi” ale unei mușamalizări. Și aici manipularea este cam grosolană. Se pune o întrebare retorică cu tentă subversivă: De ce zona este securizată de Brigada Antiteroristă a SRI și nu de pompierii de la ISU? Sugestia perfidă este că autoritățile interzic accesul în bloc „tocmai pentru a se acoperi evidențele” și a ascunde faptul că drona nu ar fi rusească.

În absolut orice stat membru NATO, prăbușirea unui dispozitiv militar străin, nedeclarat și potențial exploziv pe teritoriul național este, prin definiție, un incident de securitate națională și un potențial act terorist/agresiune hibridă.

Prezența geniștilor și a structurilor antiteroriste este obligatorie pentru strângerea probelor de la fața locului. Este nevoie de colectarea tuturor fragmentelor de motor, a numerelor de serie, a tipului de explozibil, pentru expertiza criminalistică militară, nu pentru a „ascunde” dovezi de ochii locatarilor”, a scris Dan Andronic.

În continuare, jurnalistul vorbește despre o altă formă de narațiune conspiraționistă, care mută responsabilitatea asupra Ucrainei sau sugerează că incidentul ar putea servi unor interese economice sau politice legate de programe de înarmare ale României și Uniunii Europene. Aceste ipoteze sunt prezentate ca parte a unui mecanism mai larg de manipulare informațională.

„Punctul culminant al narațiunii de manipulare mută reflectorul de pe agresiunea Federației Ruse asupra intereselor economice ale Ucrainei și ale aliaților occidentali.

Cum se manipulează în zona aceasta? Se folosește tehnica Qui prodest?/Cui folosește?.

Mesajul susține că incidentul este „cusut cu ață albă” pentru a speria populația și a forța România să acceseze credite militare sau programe de înarmare, cum este programul SAFE.

De aici și până la concluzia halucinantă că „rămâne ipoteza unei drone trimise voit de Ucraina spre România” nu mai este decât un pas.

Se face astfel o legătură forțată cu alte incidente din statele baltice, unde propaganda rusă a susținut, de asemenea, că dronele erau ucrainene”, a scris jurnalistul.

În final, jurnalistul subliniază că astfel de mesaje urmăresc diluarea responsabilității Federației Ruse prin transformarea unui incident militar într-o dezbatere despre ipoteze alternative și teorii speculative. În acest context, se subliniază că, în timp ce autoritățile investighează incidentul și răniții primesc îngrijiri, în spațiul online se desfășoară o luptă informațională considerată la fel de importantă.

„Orice pseudo-analiză, va folosi expresii populare, tip „e prea ca la țară”, „întreb, nu dau cu parul” pentru a mima bunele intenții și scepticismul cetățenesc, are un singur scop: să destabilizeze.

Prin transformarea unui atac rusesc evident într-o dezbatere sterilă despre „mărimea dronei” și „interesele Ucrainei”, propaganda reușește să dilueze responsabilitatea Moscovei.

În timp ce structura blocului din Galați este expertizată, iar răniții primesc îngrijiri, pe frontul informațional se duce o bătălie la fel de periculoasă.

Refuzul de a accepta realitatea radarului și a probelor clare în favoarea unor scenarii speculative nu face decât să servească intereselor celor care au lansat aparatul de zbor în primul rând”, a conchis Andronic.