Cum arată Catedrala Națională. Este cea mai scumpă biserică ortodoxă din lume. Mozaicul care va uimi pe toată lumea

Catedrala Națională din București, inaugurată ca cel mai scump lăcaș de cult din lume, a fost construită cu o investiție de 270 de milioane de euro și impresionează prin dimensiunile și recordurile sale: cu o înălțime de 127 de metri, poate găzdui peste 7.000 de credincioși, iar catapeteasma sa de 407 metri pătrați se numără printre cele mai mari din lume. Lucrările la mozaicul interior, realizat în stil bizantin pe 25.000 de metri pătrați cu aproximativ 350 de milioane de pietricele, sunt în plină desfășurare și se estimează că, în doi ani, acesta va deveni una dintre cele mai remarcabile compoziții sacre din lume.

Catedrala Națională, cea mai scumpă biserică ortodoxă din lume

Catedrala Națională, considerată cea mai scumpă biserică ortodoxă din lume, a necesitat o investiție de 270 de milioane de euro și se remarcă prin numeroase recorduri impresionante.

Având 127 de metri înălțime, Catedrala Națională se impune ca cel mai înalt lăcaș de cult ortodox la nivel mondial. Spațiul interior generos permite găzduirea a peste 7.000 de persoane deodată, ceea ce îi conferă și cel mai mare volum dintre bisericile ortodoxe. Totodată, adăpostește, cel mai probabil, cea mai extinsă pictură în mozaic din întreaga lume creștină.

Reprezentanții Bisericii Ortodoxe Române menționează că nu există încă certificări oficiale pentru recordurile deținute. Totuși, catapeteasma se remarcă fără dubiu prin dimensiunile sale impresionante. Aceasta are 407 metri pătrați, cât un teren de tenis complet, inclusiv zona destinată spectatorilor.

Altarul Catedralei se ridică la aproape 20 de metri în înălțime și este realizat din beton, renunțând astfel la tradiționalul lemn folosit de obicei în construcția altarelor.

Dintre cele șase clopote ale Catedralei, cel mai masiv cântărește 25 de tone, este decorat cu portretul patriarhului Daniel. Acesta a fost turnat în Germania.

„Ferestrele turlelor sunt prevăzute cu jaluzele care să orienteze sunetul spre sus. Lumea e curioasă să pătrundă, să vadă ce s-a făcut în acești ani.”, spunea Vasile Bănescu, fostul purtător de cuvânt al Patriarhiei Române.

Titlul celui mai mare lăcaș de cult revine Bazilicii Sfântul Petru din Vatican, care se remarcă atât prin suprafața impresionantă de 15.000 de metri pătrați, cât și prin volumul interior uriaș, de 5 milioane de metri cubi.

Cea mai mică biserică din lume este Santa Isabel de Hungría, din Malaga, Spania. Ascunsă într-un castel, ea măsoară doar 2 metri pătrați.

Mozaicul Catedralei Naționale, lucrat din aur și sticlă de Murano

Catedrala Națională se mândrește cu un mozaic impresionant de 25.000 de metri pătrați, executat în tradiționalul stil bizantin. Artiștii au lucrat cu răbdare și minuțiozitate, folosind aproximativ 350 de milioane de pietricele pentru a crea mozaicul.

Stilul bizantin, folosit inițial la Bazilica Sfânta Sofia din Constantinopol în secolul al VI-lea, a devenit ulterior reperul estetic pentru bisericile ortodoxe din întreaga lume.

”Acestea sunt tonuri de roșu care se obțin foarte greu- sunt puține ateliere în lume care reușesc să redea acest roșu – sunt niste rețete destul de bine ținute de meșterii de la Murano și Veneția – puteam folosi și alte materiale din alte părți, dar nu avem această garanție a stabilității în timp a nuanțelor”, spune Daniel Codrescu, pictor.

În întreaga iconografie, doar 15% este realizată din mozaic cu foiță de aur, însă altarul este complet îmbrăcat în aur, fără excepții. Un strat suplimentar de sticlă este aplicat deasupra pentru a păstra și proteja aurul.

”Toate aureolele sfinților au aur, în bolta pronaos, la Maica Domnului avem font, în absida de sud la scena Adormirii, la nord la scena Învierii, tot altarul e cu font de aur. Noi, acum 2 sau 3 ani, am fost într-un schimb de experiență să vedem cum se face piatra sticlă, sunt oameni la cuptoare, oameni care taie piatra, care o împachetează, iar noi am văzut cum se face piatra, dar rețeta e strict secretă, nu oricine are acces acolo, nu e ceva comercial”, spune Ioana Luci, coordonatorul atelier mozaic.

Pietrele sunt prelucrate în România de către 200 de artiști specializați în mozaic

Foița de aur este pregătită în atelierele din Veneția, unde este topită, decupată și aplicată cu grijă pe țeserele care formează mozaicul.

Pietrele colorate sunt aduse din Italia prin transporturi speciale și ajung în România, unde sunt transformate în opere de artă de către 200 dintre cei mai talentați artiști în mozaic.

Pereții atelierelor sunt decorați cu reproduceri ale picturilor care vor fi integrate în iconografia Catedralei.

Fiecare dintre milioanele de pietre este șlefuită cu răbdare, unul câte unul. Peretele catapetesmei, impresionant prin cei 18 metri înălțime și 23 metri lungime, este complet împodobit cu 45 de icoane realizate în stil bizantin, decorate cu foiță de aur.

Icoanele prezintă cele 12 mari sărbători împărătești, printre care se numără Nașterea și Botezul Domnului, Schimbarea la Față, Învierea și Înălțarea, precum și Nașterea Maicii Domnului sau Buna Vestire.

Printre icoanele sfinților apostoli se regăsește și cea a Sfântului Apostol Andrei, unul dintre primii ucenici ai lui Iisus, cunoscut ca „cel întâi chemat” și ocrotitor al României. În semn de respect, unul dintre cele două hramuri ale catedralei îi poartă numele.

”Deci, într-adevăr e ca un puzzle pentru că suprafața e foarte mare și trebuie împărțită între colegi și trebuie să colaborăm astfel încât să se îmbine piesa pe care o tăiem și o potrivim, cât și locul ca să creeze ansamblul cât mai bine. Avem aici un număr de rânduri pe care le numărăm și pe care le repetăm într-un mod identic în celelalte părți ca să fie simetric”.

O lucrare deosebit de valoroasă este „Mahrama Domnului”, denumită și „Icoana nefăcută de mână”, realizată pe pânză de in și datând încă din anul 330 înainte de Hristos.

Potrivit tradiției, Iisus ar fi trimis acest ștergar pentru a vindeca Regele Edesei, în teritoriul actual al Turciei. Această relicvă este văzută ca fundamentul teologic al icoanelor și al artei bizantine.

”Practic, prima icoană atestată documentar cu imprimarea chipului Mântuitorului a fost pe acest ștergar și a fost copiată ulterior de alți pictori și s-a transmis până în zilele noastre, ca pe un testament vizual. Și avem această monumentală reprezentare a Sfintei Mahrame și se lucrează la portret și la această draperie, mahrama care va fi ținută de doi îngeri. Pentru Sfânta Mahramă am folosit și aceste elemente de decor care amintesc de mahramele noastre românești tradiționale pentru că am vrut să-i dăm și un caracter local, de obicei în iconografie apar astfel de mici detalii care amintesc de locul în care au fost realizate icoanele precum și de artiștii care au lucrat- e un cod de identificare a pictorilor care au lucrat”, spune Daniel Codrescu.

Odată finalizat, peste aproximativ doi ani, mozaicul Catedralei va fi recunoscut drept una dintre cele mai impresionante compoziții sacre din lume, o creație care îmbină prezentul cu patrimoniul nostru istoric.