CSM sesizează Inspecția Judiciară în urma acuzațiilor din documentarul Recorder privind șeful DNA, Marius Voineag

Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a luat o decizie în urma materialului de presă realizat de Recorder. Aceasta vizează activitatea procurorului-șef al DNA, Marius Voineag. Hotărârea a fost adoptată în unanimitate.

Secția pentru procurori a CSM a decis sesizarea Inspecției Judiciare pentru verificări

Secția pentru procurori a CSM a hotărât sesizarea Inspecției Judiciare pentru efectuarea de verificări în legătură cu aspectele semnalate în documentarul Recorder. Decizia a fost votată în unanimitate de membrii Secției.

Hotărârea urmează să fie transmisă Inspecției Judiciare, care va efectua verificările într-un termen considerat rezonabil, potrivit informării oficiale a CSM.

Procurorii vor fi consultați privind modificarea legilor penale și a Legilor Justiției

În aceeași ședință, Secția pentru procurori a votat convocarea adunărilor generale ale procurorilor. Scopul este consultarea acestora cu privire la necesitatea modificării legii penale, a legii procesual penale și a Legilor Justiției.

Hotărârea va fi transmisă unităților de parchet, care vor organiza adunările generale. Deciziile rezultate din aceste consultări trebuie remise Secției pentru procurori până la data de 15 ianuarie 2026.

Secția pentru procurori a precizat că propunerile formulate în urma consultărilor vor fi centralizate într-un material comun. Acest document va fi transmis Ministerului Justiției și comisiilor juridice ale celor două Camere ale Parlamentului României.

„Propunerile rezultate vor fi integrate la nivelul Secţiei pentru procurori într-un material care va fi trimis Ministerului Justiţiei şi Comisiilor juridice din cele două Camere ale Parlamentului României”, informează Secţia pentru procurori a CSM.

Acuzațiile din documentarul Recorder îl vizează și pe procurorul-șef al DNA

În documentarul Recorder, un procuror DNA, sub protecția anonimatului, a susținut că șeful DNA, Marius Voineag, ar fi emis un ordin intern. Potrivit relatării, ordinul ar fi fost transmis tuturor procurorilor din structura centrală și din teritoriu.

Acesta ar fi cerut ca orice solicitare adresată judecătorului de drepturi și libertăți pentru obținerea mandatelor de interceptare să fie comunicată direct procurorului-șef. Procurorul intervievat a susținut că interesul conducerii ar fi fost cunoașterea momentului declanșării procedurilor și a persoanelor vizate.

„Interesul şefului Direcţiei, numit politic, care ar putea fi? Să afle momentul zero al declanşării unor proceduri de această natură şi cine sunt cei vizaţi. Nu considerăm că acel ordin are alte raţiuni decât unele ce ţin de nevoia de control”, spunea procurorul.

Ministrul Justiției a respins solicitarea USR de demitere a șefului DNA

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a respins cererea formulată de președintele USR, Dominic Fritz, privind demiterea de urgență a procurorului-șef al DNA. El a arătat că o astfel de decizie nu poate fi luată fără existența unor criterii legale clare.

Ministrul a cerut USR să prezinte elemente concrete care să justifice o asemenea solicitare. El a subliniat că schimbarea unui procuror-șef este reglementată prin proceduri precise și condiții strict prevăzute de lege.

Radu Marinescu a arătat că, în materia răspunderii disciplinare, rolul central aparține Inspecției Judiciare și Consiliului Superior al Magistraturii. Deciziile finale sunt luate de instanțele de judecată competente.

De asemenea, ministrul a reamintit că Legile Justiției adoptate în 2022, asumate ca jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență, exclud ministrul Justiției din calitatea de titular al acțiunii disciplinare împotriva magistraților.

„Schimbarea unui procuror șef presupune criterii strict impuse de lege. E o procedură cât se poate de concretă. Dacă USR are elemente concrete, să le prezinte ca atare. (…)

În ceea ce privește răspunderea disciplinară a magistraților, responsabilitatea este a unui organism independent, numit Inspecție Judiciară, apoi este vorba de CSM și, în ultimă instanță, de către instanțele de judecată care se pronunță cu privire la răspunderea disciplinară.

În conformitate cu legile adoptate în 2022 și care au fost trecute și ca jalon în PNRR de cei care au conceput PNRR-ul la momentul respectiv, aceste legi ale justiției stabilesc că ministrul Justiției nu este titular al acțiunii disciplinare. Cu alte cuvinte, ministrul Justiției nu poate exercita o acțiune disciplinară cu privire la un procuror sau judecător”, a adăugat ministrul Radu Marinescu.

USR a cerut demiterea de urgență a procurorului-șef al DNA, invocând existența unor probe prezentate în documentarul realizat de Recorder.

Laurențiu Beșu a recunoscut public că a activat ca ofițer de informații la DGPI

Laurențiu Beșu a declarat în fața presei că a fost ofițer de informații în cadrul Direcției Generale de Protecție Internă, cunoscută anterior sub denumirea de „doi și un sfert”. El a precizat că această informație nu a fost inclusă în documentarul Recorder.

Judecătorul a arătat că a lucrat în cadrul DGPI în perioada 2006–2011, în calitate de ofițer de poliție judiciară, în structura de informații a Ministerului de Interne. El a menționat că și alți magistrați au avut activitate în aceeași instituție în acea perioadă.

„Eu am lucrat la DGPI între 2006 și 2011, inclusiv domnul Buliga Andrei a lucrat la DGPI. E în complet cu doamna Pencea (Adriana Pencea, n.r), vicepreședinta Curții (de Apel București, n.r)”, a declarat Laurențiu Beșu.

Beșu a negat existența unor presiuni pentru schimbarea funcției

Laurențiu Beșu a fost abordat de jurnaliști la sediul Consiliului Superior al Magistraturii, unde a participat la interviul necesar procedurii de trecere din funcția de judecător în cea de procuror.

Întrebat despre motivele acestei schimbări profesionale, Beșu a afirmat că se află într-un moment al vieții în care privește lucrurile diferit și consideră potrivit să facă o schimbare de carieră.

Judecătorul a declarat că decizia de a deveni procuror îi aparține exclusiv și că nu a fost influențat sau presat de nimeni. El a susținut că hotărârea a fost luată în mod personal, fără intervenții externe.

„E un moment în viață în care vezi altfel lucrurile și e bine să faci o schimbare. A fost absolut decizia mea. Nu mă influențează nimeni.”

În urma apariției documentarului Recorder, au fost formulate sesizări care îl vizează pe Laurențiu Beșu. Acestea au fost transmise către Inspecția Judiciară, Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul Suprem de Apărare a Țării și Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității.