CSM critică reforma pensiilor magistraților. Claudiu Sandu: Cred că este o chestie neserioasă

Vicepreședintele CSM, Claudiu Sandu, susține că proiectul de reformă a pensiilor magistraților propus de Guvern nu aduce modificări majore față de forma anterioară și respinge ideea că instituția pe care o reprezintă ar fi responsabilă pentru întârzierile care ar putea afecta accesarea fondurilor din PNRR.

CSM consideră că proiectul Guvernului păstrează problemele vechi

Claudiu Sandu a declarat că propunerile avansate de Guvern, inclusiv creșterea perioadei de tranziție la cincisprezece ani și stabilirea pensiei la șaptezeci la sută din ultimul venit net, nu reprezintă o reformă substanțială.

„După cum am mai spus, aceste prevederi din acest proiect de lege nu sunt compatibile cu propunerile pe care le avem noi. (…) În realitate nu există nicio mare diferență între vechiul proiect și noul proiect. (…) Este doar o altă formă a proiectului”, a declarat Sandu la B1 TV.

El a spus că proiectul ar fi doar o formă diferită a aceluiași conținut și nu se apropie de propunerile înaintate de CSM. Sandu a admis că extinderea perioadei de etapizare reprezintă un pas util, dar a subliniat că nu există un acord asupra modului de calcul al pensiei.

Responsabilitatea termenelor nu aparține CSM

În legătură cu termenul de douăzeci și opt noiembrie, după care România riscă să piardă două sute treizeci și opt de milioane de euro din PNRR, Sandu a respins ideea că magistrații ar fi responsabili pentru întârzieri.

El a explicat că proiectul nu a fost transmis oficial către CSM, iar instituția are nevoie de câteva zile pentru consultări interne. Sandu a spus că un aviz ar putea fi emis în săptămâna următoare, cu respectarea procedurilor administrative și a consultării corpului profesional.

„Eu cred că este o chestie neserioasă să spui că se vor pierde 238 de milioane din PNRR din cauza magistraților, în condițiile în care, până la acest moment, proiectul nu este intrat în CSM”, a afirmat acesta.

Criteriile propuse de CSM pentru un sistem considerat echitabil

Claudiu Sandu a explicat că CSM a propus o pensie stabilită la șaizeci și cinci la sută din venitul brut, procent similar cu cel aplicat altor funcționari publici cu pensii de serviciu. În forma avansată de Guvern, procentul ar fi de cincizeci și cinci la sută din venitul brut.

Sandu a avertizat că această diferență ar putea genera situații considerate anormale în interiorul sistemului, menționând cazul lucrătorilor de poliție detașați la DNA, care ar putea ajunge la pensii mai mari decât procurorii DNA și la vârste mai mici.

„Noi am avansat o propunere (…) de a obține, la fel ca și ceilalți funcționari publici care au pensie de serviciu, o pensie de 65% din brut. Pe proiectul avansat de Guvern, această pensie este de 55% din brut”, a spus el.

Efectele reformei asupra generațiilor de magistrați

Vicepreședintele CSM a transmis că nemulțumirea magistraților nu vizează pensiile deja în plată, ci impactul asupra celor care rămân în activitate.

„Guvernul se răzbună într-un fel pe magistrați, pe cei care rămân în activitate, înjumătățindu-le pensiile”.

El susține că măsurile propuse ar reduce semnificativ veniturile viitorilor pensionari din magistratură și ar crea două categorii distincte. Una ar fi reprezentată de magistrați pensionați anterior la vârste mai mici, cu pensii mai mari decât salariile din activitate, iar cealaltă de cei care vor ieși la pensie la șaizeci și cinci de ani, cu pensii mai mici decât cei retrași la patruzeci și opt de ani.

„Vom avea o categorie de pensionari care vor avea pensii mai mari decât salariile (…) și o categorie de magistrați în activitate, care se vor pensiona mult mai târziu, la 65 ani, cu jumătate din pensia pe care deja o au magistrați pensionați la 48 ani”.