CSM critică reducerea bugetului pentru plata drepturilor magistraților și anunță acțiuni pentru executarea hotărârilor definitive
SURSA FOTO: Inquam Photos / George Călin - Consiliul Superior al Magistraturii (CSM)
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) critică decizia Guvernului Bolojan de a reduce bugetul pentru plata drepturilor magistraților, acuzând amânări repetate ale plăților. CSM va acționa legal pentru a asigura executarea hotărârilor judecătorești definitive.
CSM critică reducerea bugetului pentru plata drepturilor magistraților și anunță acțiuni pentru executarea hotărârilor definitive
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a anunțat că va iniția și va susține orice demers al celorlalte instituții din cadrul autorității judecătorești pentru realizarea efectivă a drepturilor obținute de magistrați. Această poziție vine în contextul în care, potrivit declarațiilor premierului Ilie Bolojan, fondurile necesare finanțării pachetului social propus de PSD ar urma să fie obținute prin reducerea sumelor destinate plății unor drepturi câștigate de magistrați prin hotărâri judecătorești definitive.
În acest cadru, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a subliniat că executarea hotărârilor judecătorești nu este opțională și nu poate fi nici amânată, nici reinterpretată. Instituția a solicitat Guvernului Bolojan să înceteze practicile de reeşalonare unilaterală a plăților și a avertizat că, în lipsa unor măsuri conforme cu legea, vor fi inițiate toate demersurile legale necesare, inclusiv acțiuni în justiție pentru obligarea Executivului să asigure sumele necesare achitării obligațiilor scadente.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a arătat că, în urma negocierilor politice privind bugetul pentru anul 2026, coaliția de guvernare a decis modificarea bugetelor instanțelor și parchetelor, diminuând semnificativ sumele destinate achitării arieratelor rezultate din neplata unor drepturi salariale restante. Aceste drepturi, calculate eronat în anii anteriori, au fost recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive. În ultimii cinci ani, executivul, în calitate de debitor, a decis în mod repetat eşalonarea unilaterală a plăților, iar ulterior, din cauza neexecutării obligațiilor asumate, a recurs la noi reeşalonări succesive.
Potrivit CSM, aceste practici au atins un nivel critic în ultimii doi ani, perioadă în care nu au mai fost alocate fonduri de la bugetul de stat pentru plata drepturilor salariale stabilite prin hotărâri definitive. În consecință, aceste obligații au fost din nou amânate, inclusiv pentru anul 2026.
Instituția a mai subliniat că jurisprudența constantă a Curții de Justiție a Uniunii Europene și a Curții Europene a Drepturilor Omului permite guvernelor să eşaloneze plata unor datorii, însă interzice reeşalonarea repetată, care duce la golirea de conținut a drepturilor respective. Acestea sunt considerate „bunuri” în sensul articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
CSM consideră că diminuarea suplimentară a bugetului destinat plății acestor datorii reprezintă nu doar o încălcare a propriilor decizii anterioare ale Guvernului, ci și o lipsă de loialitate instituțională, afectând predictibilitatea normelor și principiul fundamental al respectării hotărârilor judecătorești definitive, esențial pentru statul de drept.
De asemenea, instituția avertizează că această situație generează efecte negative asupra bugetului de stat, întrucât sumele restante sunt purtătoare de dobânzi și actualizări cu rata inflației, ceea ce poate duce, în unele cazuri, la depășirea valorii debitului principal.
În opinia reprezentanților Consiliului, amânarea continuă a plăților lipsește de eficiență hotărârile judecătorești și transmite în mod eronat ideea că respectarea acestora ar fi facultativă, contrar principiilor constituționale. Totodată, aceștia critică realocarea fondurilor din domeniul justiției către alte sectoare, precum administrațiile locale, considerând că acest lucru reflectă poziția marginală acordată justiției în prioritățile actualei coaliții de guvernare.
În acest context, CSM își reafirmă angajamentul de a interveni activ și de a sprijini toate demersurile necesare pentru asigurarea respectării drepturilor magistraților, în limitele atribuțiilor stabilite de Constituție și de lege.
Ministrul Justiției susține că Guvernul Bolojan a amânat plata unor datorii de peste un miliard de lei către magistrați, dar susține că acestea vor fi achitate
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a explicat că banii pe care magistrații i-au câștigat în instanță vor trebui, până la urmă, să fie plătiți, chiar dacă Guvernul a decis momentan să amâne aceste plăți. El a arătat că decizia legată de alocarea banilor aparține Ministerului de Finanțe și a clarificat că nu au fost luați bani direct de la Ministerul Justiției deoarece instituțiile din sistemul judiciar au bugete separate.
Ministrul Justiției a subliniat că hotărârile judecătorești definitive trebuie respectate și că aceste sume nu sunt anulate, ci doar amânate. Din informațiile pe care le are, situația este una temporară, iar banii vor fi plătiți în cele din urmă.
Întrebat la „OFF The Record” dacă există șanse ca aceste sume să fie achitate chiar în acest an, Marinescu a spus că speră să se găsească fondurile necesare, dar a precizat că nu poate decide acest lucru, deoarece ține de Ministerul de Finanțe.
El a menționat că este vorba despre sume mari, probabil de peste un miliard de lei, însă detaliile exacte sunt gestionate de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) care se ocupă de aceste plăți. În același timp, a arătat că, potrivit proiectului de buget, erau prevăzute creșteri importante pentru bugetele ÎCCJ și ale Ministerului Public, tocmai pentru a putea acoperi aceste datorii restante.
„Este o decizie a Ministerului de Finanțe, pentru că alocările se fac de către Ministerul de Finanțe. Da, s-au luat de la Justiție în sens generic, nu s-au luat de la Ministerul Justiției.
Este la fel de adevărat că e obligatoriu să respecți hotărârile judecătorești. Aceste sume de bani vor trebui să fie achitate. Din ceea ce am înțeles eu, este vorba doar de o prorogare, în niciun caz de faptul că nu vor fi achitate aceste drepturi.
Speranța mea este ca anul acesta să se găsească totuși fonduri”, a precizat Marinescu.
Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării (Relații Publice și Comunicare) din cadrul Universității din București. Absolventă a Masteratului Relații Publice și Comunicare din cadrul Școlii Naţionale de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Redactor pentru Capital.ro din toamna anului 2021 până în prezent.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





