Criza de la Cernavodă intră în a doua lună. Ministerul Energiei anunță când vor fi reconectate unitățile nucleare
SURSA FOTO: Dreamstime - Centrala nucleară de la Cernavodă Nuclearelectrica
România traversează una dintre cele mai dificile perioade pentru sistemul energetic din ultimii ani, după ce ambele unități nucleare de la Cernavodă au fost scoase din funcțiune. Unitatea 1 se află în oprire planificată pentru lucrări de revizie, iar Unitatea 2 a fost deconectată automat din cauza unei defecțiuni tehnice. Ministerul Energiei a transmis că reconectarea reactoarelor va avea loc în luna iunie, în timp ce deficitul de producție este acoperit prin importuri masive de energie.
Defecțiunea de la Cernavodă a scos din funcțiune Unitatea 2 pentru o perioadă extinsă
Situația de la Cernavodă a devenit critică după ce Unitatea 2 s-a deconectat automat de la rețeaua energetică în seara zilei de 4 mai, în urma unei probleme apărute la un izolator al transformatorului de evacuare a puterii. Reprezentanții Nuclearelectrica au precizat că intervențiile necesare sunt complexe și necesită o perioadă mai lungă de execuție.
Transformatorul de evacuare a puterii de la Unitatea 2 va fi înlocuit cu unul de rezervă, însă operațiunea implică proceduri tehnice dificile și standarde stricte de securitate specifice industriei nucleare. Ministerul Energiei a subliniat că existența unui echipament de rezervă reprezintă o obligație în exploatarea centralelor nucleare.
„Unitatea 2 a CNE Cernavodă are transformator de rezervă, echipamentele de rezervă reprezentând o masură concretă și obligatorie”, au precizat reprezentanții Ministerului Energiei.
Instituția a transmis, la solicitarea HotNews, că specialiștii estimează începutul lunii iunie 2026 pentru reconectarea Unității 2 la sistemul energetic național. Până atunci, reactorul va rămâne indisponibil, în condițiile în care lucrările de înlocuire și testare trebuie realizate etapizat.
Revizia planificată a Unității 1 reduce suplimentar producția de la Cernavodă
Problemele din sistemul energetic s-au accentuat pe 10 mai 2026, la ora 11:00, când și Unitatea 1 de la Cernavodă a fost desincronizată de la Sistemul Energetic Național. De această dată, oprirea nu a fost provocată de o avarie, ci de o revizie programată cu doi ani în urmă.
Ministerul Energiei a explicat că opririle planificate sunt realizate periodic, o dată la doi ani, și sunt necesare pentru menținerea standardelor de securitate nucleară și pentru efectuarea lucrărilor de mentenanță majoră.
Fiecare dintre cele două reactoare nucleare are o capacitate instalată de aproximativ 700 MW. Astfel, scoaterea simultană din funcțiune a ambelor unități înseamnă dispariția temporară din sistem a aproape 1.400 MW.
În mod normal, reactoarele de la Cernavodă asigură aproximativ 20% din consumul național de energie electrică, fiind una dintre cele mai stabile surse de producție din România. Potrivit estimărilor Ministerului Energiei, Unitatea 1 ar urma să fie repornită după data de 10 iunie, în condițiile în care reviziile durează, în mod obișnuit, aproximativ o lună.
Ministerul Energiei susține că defecțiunea nu putea fi anticipată
În contextul în care avaria de la transformatorul Unității 2 a ridicat întrebări privind starea infrastructurii de la Cernavodă, Ministerul Energiei a fost întrebat dacă au existat avertismente anterioare privind eventuale probleme tehnice.
Reprezentanții instituției au transmis că anumite incidente industriale pot apărea chiar și în condițiile respectării tuturor procedurilor de inspecție și mentenanță.
„În exploatarea normală a instalațiilor industriale pot apărea situații ce nu puteau fi prevăzute prin nicio inspecție sau testare”, au explicat reprezentanții Ministerului Energiei.
Oficialii au adăugat că inclusiv după verificări tehnice riguroase pot exista situații în care anumite echipamente necesită înlocuire neprevăzută.
„Există și situații în care pot apărea necesități obiective de înlocuire a unor echipamente, ulterior inspecțiilor din cadrul opririlor planificate, deși în urma inspecțiior, verificărilor tehnice și a lucrărilor de mentenanță periodică efectuate cu rigurozitate, nu există niciun semnal sau indiciu privind o posibilă vulnerabilitate”, au precizat reprezentanții Ministerului Energiei.
Ministerul a insistat asupra faptului că procedurile de securitate nucleară sunt respectate integral și că repornirea reactoarelor va avea loc doar după finalizarea tuturor testelor și verificărilor tehnice obligatorii.
România compensează lipsa energiei de la Cernavodă prin importuri ridicate
Absența producției nucleare afectează direct echilibrul sistemului energetic național, mai ales în intervalele de consum ridicat. În lipsa energiei produse la Cernavodă, România este nevoită să importe volume importante de electricitate, în special în orele de seară.
Datele Transelectrica arată că în perioadele de vârf consumul național depășește 6.500 MW, iar importurile ajung până la aproximativ 2.000 MW. În aceste condiții, cea mai mare parte a producției interne este susținută de Hidroelectrica și de centralele pe gaze naturale.
Specialiștii din sectorul energetic atrag atenția că indisponibilitatea simultană a ambelor reactoare de la Cernavodă reduce semnificativ capacitatea României de a produce energie stabilă și ieftină, într-o perioadă în care consumul rămâne ridicat, iar piața regională este marcată de volatilitate.
Creșterea dependenței de importuri poate pune presiune suplimentară asupra prețurilor de pe piața energiei, în special dacă temperaturile ridicate din perioada verii vor conduce la un consum mai mare de electricitate.
Tabel: Situația reactoarelor de la Cernavodă și impactul asupra sistemului energetic:
| Element | Situația actuală |
|---|---|
| Unitatea 1 Cernavodă | Oprită pentru revizie planificată |
| Data opririi Unității 1 | 10 mai 2026 |
| Unitatea 2 Cernavodă | Oprită după defectarea unui transformator |
| Data deconectării Unității 2 | 4 mai 2026 |
| Cauza opririi Unității 2 | Disfuncționalitate la izolatorul transformatorului de evacuare a puterii |
| Capacitate totală indisponibilă | Aproximativ 1.400 MW |
| Pondere energie nucleară în consumul României | Circa 20% |
| Estimare reconectare Unitatea 2 | Începutul lunii iunie 2026 |
| Estimare repornire Unitatea 1 | După 10 iunie 2026 |
| Importuri de energie la orele de vârf | Până la 2.000 MW |
| Principalele surse interne care acoperă deficitul | Hidrocentrale și centrale pe gaze |
Sunt jurnalist cu peste 15 ani de experiență în presa scrisă și online, specializată în realizarea de interviuri, reportaje și articole de actualitate. De-a lungul carierei, am colaborat cu mai multe redacții și publicații, printre care Orient Românesc, Termene.ro, Elita României, Timpul, Moldova Invest, Curentul Internațional, Webcultura și Stelian Tănase, abordând o gamă variată de subiecte — de la economie, politică și business, până la cultură, educație și teme sociale — punând accent pe documentare riguroasă și prezentarea clară a informației. Cum realizăm imposibilul? Cu entuziasm! — Paulo Coelho
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





