Avertismente tot mai urgente din interiorul Guvernului rus
Potrivit unor surse citate de presa internațională, semnalele de alarmă transmise către liderul de la Kremlin devin din ce în ce mai apăsate. Oficialii din zona financiară avertizează că, fără noi majorări de taxe, deficitul bugetar al Rusiei va continua să se adâncească, în condițiile în care veniturile din petrol și gaze sunt în scădere.
În același timp, sistemul bancar se află sub o presiune tot mai mare, din cauza ratelor ridicate ale dobânzilor și a volumului mare de credite contractate pentru finanțarea efortului de război.
Un oficial de rang înalt de la Moscova a estimat că momentul critic ar putea veni în „peste trei până la patru luni”. Conform acestuia, există indicii clare că inflația reală va depăși semnificativ nivelul oficial de 6%, chiar și în contextul unei politici monetare extrem de restrictive, cu o rată-cheie de 16% stabilită de Banca Centrală a Rusiei.
Semnale îngrijorătoare vin și din economie: disponibilizări forțate care afectează mii de angajați și un val record de închideri de restaurante și baruri în Moscova, comparabil cu perioada de început a pandemiei.
De la boom militar la stagnare economică
După doi ani marcați de un boom alimentat de industria militară, când PIB-ul Rusiei a crescut cu peste 4% anual, economia a intrat într-o fază de frânare accentuată. Anul trecut, creșterea economică s-a redus la aproximativ 1%, iar 20 din cele 28 de industrii civile au intrat pe un trend descendent.
Companiile, indiferent de dimensiune, se confruntă cu dificultăți serioase în rambursarea datoriilor. Datele Băncii Centrale arată că împrumuturi în valoare de peste 10 trilioane de ruble au devenit problematice în bilanțurile băncilor.
Criză bancară „latentă” și presiune pe buget
Experții de la Centrul pentru Analiză Macroeconomică și Prognoză pe Termen Scurt (CMASF) au avertizat încă din februarie că Rusia se confruntă, în fapt, cu o criză bancară latentă.
Chiar și după două valuri de creșteri de impozite, bugetul statului ar putea înregistra în acest an un deficit considerat „astronomic”, de aproximativ 10 trilioane de ruble. Printre cauze se numără reducerea achizițiilor de petrol de către India și discounturile de aproape 30 de dolari pe baril aplicate exporturilor rusești, potrivit unor estimări guvernamentale nepublice.
Pentru a acoperi pierderile din sectorul petrolului și gazelor, autoritățile ar putea apela masiv la Fondul Național de Bunăstare. Surse apropiate situației susțin că aproape toate fondurile lichide disponibile – circa 4,1 trilioane de ruble – ar urma să fie consumate, ceea ce ar reduce drastic marja de manevră a Kremlinului în perioada următoare.
UE strânge lațul: „amenințare serioasă” pentru exporturile rusești
Măsurile Uniunii Europene împotriva așa-numitei „flote din umbră” sunt percepute la Moscova drept o nouă „amenințare serioasă”. În ianuarie, 14 state membre ale Uniunea Europeană au semnat un acord privind acțiuni comune împotriva petrolierelor care folosesc pavilioane false, demers care ar putea limita drastic accesul Rusiei la Marea Baltică – principalul coridor de export al petrolului.
În plus, al 20-lea pachet de sancțiuni ar putea include interzicerea completă a transportului maritim de petrol rusesc și a serviciilor asociate, ceea ce ar pune în pericol aproximativ jumătate din exporturile de țiței ale Rusiei.
„Aceasta nu este doar o amenințare la adresa economiei, ci și o chestiune politică despre cum poate Rusia să permită acest lucru fără a-și pierde reputația politică”, a declarat o sursă diplomatică.
Pe acest fond tensionat, există și riscul unor noi sancțiuni energetice din partea Statelor Unite. Potrivit aceleiași surse, Donald Trump ar putea impune măsuri suplimentare dacă va considera că „Rusia sabotează procesul de pace”, ceea ce ar adânci și mai mult vulnerabilitățile economice ale Kremlinului.
