Creșterea prețului petrolului poate alimenta inflația în România. Cristian Păun: Românii nu prea mai pot scoate din buzunar bani pentru a plăti

Creșterea cotațiilor petrolului pe piețele internaționale ar putea avea efecte directe asupra economiei României. Profesorul universitar de economie Cristian Păun avertizează că scumpirile vor alimenta inflația și vor afecta bugetele familiilor.

Scumpirea petrolului pe piețele internaționale poate duce la creșterea inflației în România în lunile următoare

Cotația barilului de petrol Brent din Marea Nordului a crescut puternic pe piețele internaționale. Luni dimineață, prețul a urcat cu aproape 19%, ajungând la aproximativ 111 dolari pe baril.

Creșterea vine după o majorare de aproximativ 28% înregistrată săptămâna trecută. Evoluția a fost determinată de temerile investitorilor că prelungirea conflictului din Orientul Mijlociu ar putea perturba piețele energetice și ar putea afecta economia globală.

Profesorul universitar Cristian Păun a explicat pentru Agerpres că această evoluție va avea efecte asupra inflației din România. Potrivit acestuia, în lunile următoare inflația ar putea fi mai mare decât prognozele anterioare.

Economistul a arătat că se aștepta la o temperare treptată a prețurilor, în special în a doua parte a anului. Un astfel de eveniment geopolitic schimbă însă evoluția anticipată a pieței.

În opinia sa, România este mai vulnerabilă decât alte state la astfel de șocuri. Motivul este dependența ridicată de hidrocarburi și nivelul redus al investițiilor în alternative energetice.

Potrivit economistului, alte țări au investit masiv în transport electric, baterii și soluții alternative pentru mobilitate. Printre acestea se numără transportul public electrificat sau infrastructura pentru biciclete.

„Mă aştept la o stabilizare a acestui preţ în perioada următoare şi, încet-încet, dacă lucrurile se rezolvă acolo, preţul petrolului să îşi revină. Ce impact are în momentul de faţă această creştere de preţ în România? Cu siguranţă va alimenta inflaţia. Cel puţin în aceste luni din an, inflaţia va fi mai mare decât a fost prognozată. Noi ne aşteptam ca preţurile să se tempereze încet-încet, mai ales către a doua jumătate a anului, şi să vedem preţuri mult mai mici faţă de anul anterior. Din păcate, un astfel de eveniment ne zdruncină mai tare decât pe alte ţări, pentru că nu suntem foarte pregătiţi şi nu avem acea independenţă energetică faţă de hidrocarburi pe care o au alte state, care au investit masiv în electric, în baterii şi în tot felul de soluţii alternative – transport în comun electrificat, piste de biciclete şi aşa mai departe”, a declarat Cristian Păun pentru Agerpres.

Dependența ridicată de carburanți fosili și parcul auto îmbătrânit amplifică impactul scumpirilor

Cristian Păun a explicat că România nu a realizat investiții suficiente în astfel de soluții alternative. Din acest motiv, dependența energetică de hidrocarburi rămâne ridicată.

Economistul a subliniat că parcul auto din România este mai îmbătrânit decât media Uniunii Europene. Vehiculele mai vechi consumă mai mult combustibil, ceea ce crește consumul de carburanți fosili.

În aceste condiții, majorarea prețului petrolului se va resimți mai puternic în economia locală. Profesorul de economie consideră că această evoluție poate duce la o presiune mai mare asupra bugetelor familiilor.

El a explicat că scumpirea combustibililor va influența indirect și prețurile altor produse. Transportul mărfurilor și producția agricolă depind în mare măsură de carburanți.

Aceste costuri suplimentare ajung în final în prețurile plătite de consumatori. Totuși, economistul a precizat că majorările nu vor fi neapărat foarte mari, deoarece companiile trebuie să țină cont și de puterea de cumpărare a populației.

Potrivit acestuia, antreprenorii nu pot transfera integral toate costurile în prețuri, deoarece consumatorii au o capacitate limitată de a suporta scumpirile.

„Toate aceste elemente vor ajunge, într-un final, în preţ, însă nu într-un procent imens, pentru că, pe lângă costul de transport, mai sunt şi alte costuri. Procentul nu va fi neapărat foarte mare şi pentru că românii nu mai prea pot scoate din buzunar bani pentru a plăti preţurile la care se gândesc antreprenorii, luând în considerare toate aceste costuri mărite. Nu este uşor nici pentru antreprenor să includă în preţ toate aceste majorări de costuri pe care le are. Acum statul discută chiar ideea de a creşte şi salariul minim, care ar fi o decizie greşită. După ce există o presiune foarte mare dinspre energie, gaz, petrol şi carburanţi, să mai creşti şi salariul minim este o idee extrem de păguboasă”, susţine economistul.

Autoritățile ar putea reduce accizele sau TVA pentru a limita impactul creșterii prețurilor la energie

Cristian Păun consideră că statul are la dispoziție mai multe instrumente pentru a limita impactul scumpirilor. Printre acestea se numără reducerea fiscalității pentru produsele energetice.

Economistul a explicat că autoritățile ar putea analiza reducerea accizelor pentru combustibili, în special pentru agricultură. O astfel de măsură ar necesita însă aprobarea Uniunii Europene.

O altă posibilitate ar fi aplicarea temporară a unui TVA diferențiat pentru energie și combustibili. În acest scenariu, TVA ar putea fi redus la aproximativ 10% pentru o perioadă limitată.

Potrivit economistului, astfel de măsuri ar putea contribui la menținerea sub control a prețurilor. În lipsa unor intervenții, există riscul apariției unui nou val inflaționist.

„Sigur că şi statul poate face ceva: poate să reducă fiscalitatea pentru aceste produse de energie, gaz şi combustibil, mai ales pentru agricultură; poate avea în vedere scăderea accizei, fără nicio urmă de îndoială. Este o soluţie foarte bună, doar că pentru această scădere de acciză trebuie să obţinem aprobare din partea Uniunii Europene. Sau poate, dacă lucrurile merg spre mai rău, să regândească aplicarea TVA la aceste produse şi să vină cu un TVA diferenţiat, astfel încât o perioadă să nu plătim acest TVA mare, să plătim un TVA de 10%, pentru toate aceste produse. Poate şi o acciză mai mică şi, în felul acesta, am ţine preţurile sub control şi am evita un puseu inflaţionist suplimentar, care ne-ar genera probleme şi mai mari decât avem în momentul de faţă”, a adăugat profesorul universitar de economie.

Cristian Păun a subliniat că evoluția prețurilor va depinde în mare măsură de durata conflictului din Orientul Mijlociu. Dacă tensiunile se vor reduce rapid, prețurile ar putea reveni treptat la niveluri mai scăzute.

În cazul în care conflictul se prelungește, prețul petrolului ar putea rămâne o perioadă mai lungă la nivelurile actuale. În acest scenariu, consumatorii ar trebui să se adapteze la prețuri mai mari la combustibili.

Profesorul de economie consideră că astfel de crize geopolitice arată vulnerabilitatea economiilor dependente de petrol și gaze. El a arătat că statele care dețin resurse energetice importante sunt frecvent implicate în tensiuni regionale.

„Loviturile acestea pe care Iranul le dă astăzi ţărilor din regiune sunt destul de lipsite de logică şi mult îmbibate de terorism şi teroare. Iranul nu produce foarte mult petrol acolo; el produce cam 10% din producţia de petrol a Orientului Mijlociu. Cel mai mult produc în momentul de faţă Arabia Saudită, împreună cu Emiratele Arabe Unite, Kuweit, respectiv Qatar şi Irak. Ei împreună produc peste 60% din petrolul regiunii, din care cel mai mult produce Arabia Saudită, dar avem această problemă a strâmtorii de acolo. Noi nu ne alimentăm din acea strâmtoare; avem o sursă alternativă, Azerbaidjan, care nu are legătură cu acest conflict. Avea legătură mai degrabă cu atacarea Ucrainei de către Rusia, fapt pentru care atunci preţurile au crescut mai mult, chiar dacă creşterea preţului petrolului pe piaţa globală nu a fost atât de mare. Deja am depăşit acel prag maximal, suntem la 120 de dolari barilul, faţă de 117, maximumul de atunci, dar atunci am avut o creştere la pompă a preţului mult mai mare decât ce vedem astăzi, tocmai pentru că sursele noastre de aprovizionare nu depind atât de mult de Orientul Mijlociu, aşa cum depindeau atunci. Atunci eram, ca şi acum, dependenţi destul de mult de Azerbaidjan, care nu este neapărat în zona directă de conflict”, a explicat Păun.