Creditele neperformante scad în 2025, dar rămân peste nivelul din 2024. Sistemul bancar continuă expansiunea

Rata creditelor neperformante a continuat să scadă la finalul anului 2025, potrivit datelor Băncii Naționale a României (BNR). Chiar și așa, nivelul rămâne peste cel înregistrat cu un an înainte, în timp ce activele sistemului bancar au crescut semnificativ.

Rata creditelor neperformante scade, dar nu revine la nivelurile din 2024

Indicatorul privind creditele neperformante arată o evoluție pozitivă în ultimele luni din 2025, semn că presiunile din sistemul bancar s-au mai temperat.

La finalul lunii decembrie 2025, rata creditelor neperformante a coborât la 2,69%, față de 2,87% la sfârșitul trimestrului al treilea. Această scădere indică o stabilizare relativă a portofoliilor de credite, după un an marcat de incertitudini economice.

Totuși, comparativ cu aceeași perioadă din 2024, situația este mai puțin favorabilă. În decembrie 2024, rata era de 2,48%, ceea ce arată că, în termeni anuali, calitatea creditării a suferit o ușoară deteriorare.

Această evoluție sugerează că, deși băncile au reușit să gestioneze riscurile pe termen scurt, mediul economic rămâne fragil, iar presiunile asupra debitorilor nu au dispărut complet.

Sistemul bancar își continuă expansiunea accelerată

În paralel cu evoluția creditelor neperformante, sistemul bancar a continuat să crească într-un ritm susținut.

La sfârșitul anului 2025, în România erau active 29 de instituții de credit, dintre care zece funcționau ca sucursale ale unor bănci străine.

Activele totale ale sectorului au ajuns la 957,6 miliarde de lei, înregistrând o creștere consistentă atât față de trimestrul anterior, cât și în termeni anuali.

Comparativ cu septembrie 2025, activele au fost mai mari cu 50,3 miliarde de lei, iar față de decembrie 2024 avansul a fost de 75,8 miliarde de lei.

Această dinamică indică un sistem bancar aflat în expansiune, susținut de creșterea creditării și de acumularea de lichiditate.

Capitalul privat și cel străin domină piața bancară

Structura sistemului bancar evidențiază o pondere covârșitoare a capitalului privat, dar și o prezență puternică a capitalului străin.

Instituțiile cu capital privat dețin 85,7% din totalul activelor, în timp ce băncile cu capital străin controlează 63,2% din sistem.

Această structură reflectă integrarea puternică a sistemului bancar românesc în piețele financiare europene, dar și dependența de deciziile grupurilor bancare internaționale.

Semnal mixt pentru economie: stabilitate pe termen scurt, riscuri pe termen mediu

Datele BNR transmit un mesaj dublu. Pe de o parte, scăderea creditelor neperformante indică o gestionare mai bună a riscurilor și o stabilitate relativă a sistemului financiar.

Pe de altă parte, nivelul încă peste cel din 2024 arată că mediul economic rămâne vulnerabil, iar costurile ridicate, inflația și dobânzile încă influențează capacitatea de plată a debitorilor.

În acest context, evoluția din 2026 va depinde în mare măsură de dinamica economiei, de politica monetară și de capacitatea populației și a companiilor de a-și susține obligațiile financiare.

Perspective: echilibru fragil într-un context economic incert

Deși sistemul bancar din România rămâne solid și bine capitalizat, indicatorii arată că echilibrul este unul fragil.

Scăderea creditelor neperformante pe termen scurt nu elimină riscurile structurale, iar menținerea unei tendințe pozitive va depinde de stabilitatea economică generală.

În același timp, creșterea activelor arată că băncile continuă să joace un rol esențial în finanțarea economiei, însă calitatea acestei creșteri va fi decisivă pentru stabilitatea pe termen lung.