Cozi, întârzieri și reguli care afectează turiștii: ce nu funcționează în noul mecanism de intrare/ieșire din Europa

La aproximativ două luni de la introducerea noilor controale biometrice la frontierele europene, sistemul de intrare/ieșire continuă să genereze dificultăți pentru călători. Cozile prelungite și diferențele de aplicare între statele membre rămân, în contextul în care autoritățile europene încearcă să stabilizeze procesul.

Haos la frontierele Europei: sistemul care promitea ordine, dar a adus blocaje neașteptate

Noile proceduri au fost concepute pentru a moderniza gestionarea frontierelor, însă implementarea lor nu a decurs uniform. Un oficial Frontex a indicat că aceste probleme ar putea persista o perioadă semnificativă, estimând că stabilizarea completă a sistemului ar putea dura până la doi ani. În același timp, industria turismului a descris această perspectivă drept „foarte dureroasă”, pe fondul impactului asupra fluxului de călători și al experienței la frontieră.

Sistemul de Intrare/Ieșire (EES) a fost gândit ca o soluție unitară pentru controlul accesului în spațiul Schengen, însă aplicarea sa diferă de la o țară la alta. Unele state au reușit să aloce resurse suplimentare și să gestioneze mai eficient procesul, în timp ce altele încă întâmpină dificultăți operaționale.

O parte semnificativă a problemelor este legată de colectarea datelor biometrice. Reprezentanții Frontex au arătat că obținerea amprentelor de la cetățenii din afara Uniunii Europene, la prima intrare în spațiul Schengen, reprezintă unul dintre cele mai dificile elemente ale implementării. Procedura inițială de înregistrare încetinește procesul general și contribuie la formarea cozilor.

„Ne așteptăm ca situația să se stabilizeze în unul sau doi ani, deoarece cea mai dificilă parte este prima înscriere”, a declarat Uku Särekanno, director executiv adjunct la Frontex, în timpul unui eveniment organizat la Londra de ABTA, asociația britanică a agențiilor de turism și a turoperatorilor. potrivit euronews.

Presiuni asupra autorităților și efecte în sezonul turistic

Problemele de implementare au fost amplificate de faptul că statele membre au adoptat abordări diferite în aplicarea regulilor. Această lipsă de uniformitate a influențat ritmul general de funcționare al sistemului și a generat efecte de tip lanț în mai multe puncte de frontieră.

De la mijlocul lunii aprilie, EES ar fi trebuit să funcționeze complet la frontierele din zona Schengen. Totuși, în mai multe destinații turistice au fost semnalate cozi lungi, inclusiv în Spania, Portugalia și Franța. În Grecia, măsuri temporare privind cetățenii britanici au fost ulterior ajustate, autoritățile precizând că nu există excepții confirmate pentru anumite naționalități.

În contextul sezonului estival aglomerat, oficialul a menționat că nu sunt planificate măsuri de extindere a posibilității statelor de a suspenda temporar procedurile EES pentru a reduce timpii de așteptare în perioadele de vârf.

„Există unii care gestionează destul de bine situația și au resurse dedicate pentru a urma procesele. Există și alții care încă se luptă”, a mai precizat Uku Särekanno.

Discuții în industrie și perspective de ajustare

Reprezentantul Frontex a subliniat că diferențele de aplicare între state au creat un efect de domino în procesul de uniformizare a sistemului, unele țări fiind mai bine pregătite decât altele din punct de vedere logistic și operațional.

În paralel, reprezentanți ai industriei de transport aerian și turism au reacționat la evaluările oficialilor europeni. Directorul executiv al ABTA, Mark Tanzer, a catalogat estimarea privind durata de stabilizare drept „foarte dureroasă”, în contextul în care operatorii se confruntă deja cu întârzieri și presiuni logistice.

Într-o declarație separată, directorul executiv al Airlines UK, Tim Alderslade, a transmis că procesul de ajustare este încă în desfășurare, subliniind că „mai avem de lucru”.

Oficialii Frontex estimează totuși că unele dintre dificultăți ar putea începe să se reducă treptat până în luna septembrie, pe măsură ce statele membre își aliniază procedurile și infrastructura tehnică la cerințele sistemului.