Covid: aceste țări în care speranța de viață a scăzut
Sursă: Dreamstime
Demograful Michel Guillot are o estimare sumbră. Potrivit acestuia, speranța de viață a scăzut brusc în țările cele mai afectate de criza sanitară, cum ar fi Statele Unite, Brazilia, Rusia și Africa de Sud. Totodată, el subliniază faptul că acesta este cel mai bun indicator pentru a compara impactul pandemiei între țări.
Declinul este considerabil, fără precedent de la cel de-al doilea război mondial. Miercuri, Statele Unite au anunțat că speranța de viață la naștere a populației sale a fost redusă cu un an și jumătate în 2020. A scăzut la 77,3 ani, nivelul din 2003, arată Les Echos.
Declinul este chiar mai mare, de trei ani de viață, pentru hispanici, și de 2,9 ani pentru afro-americani.
Cu două zile mai devreme, Africa de Sud a publicat statistici uimitoare în raportul său anual: speranța de viață a scăzut într-un an cu 3,8 ani pentru femei și 3,1 ani pentru bărbați.
De obicei, speranța de viață este un indicator care se schimbă destul de lent, câteva luni pe an. Dar pandemia Covid-19 a schimbat acest lucru. „Acesta este cel mai bun indicator pentru compararea impactului pandemiei între țări”, confirmă Michel Guillot, cercetător la Institutul Național de Studii Demografice (INED). El dă măsura impactului crizei sanitare asupra mortalității din toate cauzele, indiferent de mărimea sau structura populației, în timp ce rapoartele oficiale ale autorităților sunt discutabile.
Contraste puternice în Brazilia și Rusia
Țările cele mai afectate de Covid înregistrează astfel reculuri fără precedent de zeci de ani: în Brazilia, speranța de viață la naștere a scăzut cu 1,3 ani în 2020 (1,6 ani pentru bărbați), scăderea fiind și de 3,5 ani în statul Amazonas, grav afectat de virus), conform lucrărilor cercetătorilor americani și brazilieni.
În Rusia, primele estimări guvernamentale au concluzionat că indicatorul a scăzut cu 2,2 ani după 16 ani de creștere.
Pentru Michel Guillot, scăderile din aceste două țări ar fi și mai pronunțate: „Trebuie să luăm cu precauție datele țărilor cu venituri mici sau medii, deoarece decesele sunt înregistrate acolo târziu”, explică el. Este nevoie de un registru de stare civilă eficient și este nevoie de timp pentru a construi acest indicator”.
Pe continentul european, Spania, Bulgaria, Lituania, Polonia și România sunt cele mai afectate. Au pierdut, ca și Statele Unite, aproximativ un an și jumătate din speranța de viață. Declinul este mai puțin marcat în Italia, Belgia și Regatul Unit.
De fapt, doar trei țări au reușit să mențină indicatorul pe verde în 2020: Danemarca, Finlanda și Norvegia.
Efectele secundare ale epidemiei
În Franța, bărbații și-au văzut speranța de viață scăzând cu 0,6 ani, iar femeile cu 0,5 ani, potrivit ultimelor estimări ale INSEE. Desigur, creșterile erau mai mici în ultimii ani, dar indicatorul a fost mereu ascendent. „Aceasta este o scădere neobișnuită, dar rămâne limitată”, rezumă Michel Guillot. „O putem interpreta astfel: guvernul și populația au avut dreptate să reacționeze rapid la epidemie. Comparația cu Statele Unite arată că situația ar fi putut fi mult mai gravă în Franța”.
Când se vor redresa aceste cifre? Anul 2021 pare să fi început prost: cifrele pandemiei în lume le-au depășit deja pe cele din 2020, iar varianta Delta alimentează incertitudini, chiar și în țările care au vaccinat cel mai mult.
După scăderea din timpul epidemiei de gripă spaniolă din 1918, speranța de viață și-a revenit rapid, amintește Michel Guillot. „Dacă urmărim lecțiile istoriei, înseamnă că ar trebui să observăm o traiectorie ascendentă destul de repede, poate încă din 2022”, estimează demograful, ”deoarece sunt luați în considerare mulți alți factori, inclusiv boli. Boli cardiovasculare și cancer, a căror mortalitate tinde să scadă”.
Totul a început la 17 ani când am început facultatea de Psihosociologie. Mi-am dorit întotdeauna să le ofer celor din jur o claritate mai mare a lucrurilor care îi înconjoară, însă odată cu finalizarea studiilor mi-am dat seama că nu mă pot adresa unui număr atât de mare de persoane. Tocmai din acest motiv, am început programul de masterat din cadrul Facultății de Jurnalism, specializarea Managementul Instituțiilor Mass-media, loc unde am învățat cum să mă adresez unui număr mai mare de persoane și totodată cum să mă fac și auzită. Primul meu job a fost în cadrul publicației România Liberă, unde am lucrat în perioada programului de master timp de doi ani de zile. Aici m-am putut dezvolta, am putut scrie articole psihologice și nu numai. A fost ce mi-am dorit până la un momendat. A urmat apoi agenția de presă PS NEWS, iar în final am ajuns la Capital, un loc unde, spre deosebire de celelalte publicații pot fi abordate mai multe subiecte, de la mondene, lifestyle, până la politică și economică, lucru care mi-a lărgit orizonturile. Mă consider o persoană activă și dornică de noutate. Una dintre cele mai mari pasiuni ale mele este Kiteboarding-ul, un sport care antrenează atât psihicul cât și fizicul, un sport care mă ajută să creez să mă inspir și de asemenea, îmi dă vibrația pozitivă de care am nevoie. Pe lângă sporturile acvatice, am o pasiune și pentru domeniul auto, motiv pentru care, cele mai multe vacanțe din copilărie le-am petrecut în atelierul tatălui meu, învățând și ajutându-l cu tot ce avea nevoie. Viața însă, mi-a pregătit alte surprize plăcute.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





