Cum avem grijă de sănătatea mintală în România în 2025?
Sănătatea mintală, deși invizibilă ochiului, este temelia unei vieți împlinite și a unei societăți funcționale. Problemele psihice nu afectează doar individul, ci se răsfrâng asupra familiei și comunității.
Având în vedere că trăim într-o lume mai agitată și plină de presiuni, costurile asociate tulburărilor mintale sunt din ce în ce mai ridicate.
La nivelul Institutului de Psihiatrie Socola din Iași, numărul pacienților diagnosticați cu depresie a crescut cu 40% în ultimii trei ani, asta în timp ce România înregistrează una dintre cele mai scăzute prevalențe ale afecțiunilor de sănătate mintală auto-raportate din UE, un aspect care se poate datora subdiagnosticării și neraportării.
Un studiu recent din mai 2025 arată că unul din doi adolescenți sau tineri din România (cu vârste între 15-29 de ani) declară că s-a confruntat cu depresia sau anxietatea în ultimele luni. Peste 60% dintre preadolescenții și adolescenții care au solicitat consiliere în 2025 au prezentat probleme severe de sănătate mintală.
Anxietatea atinge, de asemenea, niveluri ridicate în rândul românilor, numărul pacienților internați cu astfel de probleme dublându-se într-un an în anumite unități medicale.
Costurile medicale ale sănătății mintale
Costurile directe includ consultații psihologice și psihiatrice, terapii de lungă durată, medicație specifică și, în unele cazuri, internări spitalicești. În România, o parte dintre medicamentele pentru depresie și anxietate sunt compensate de stat, ceea ce reduce povara financiară asupra pacienților, însă accesul și condițiile de prescriere pot varia.
De exemplu, medicamente precum Sertralina fac parte din lista de medicamente compensate, însă prescrierea lor necesită de regulă avizul unui specialist.
Prețurile pentru psihoterapie diferă de la o clinică la alta, dar și de la un oraș la altul. De exemplu, la o clinică din București, care nu lucrează cu Casa de Asigurări de Sănătate (serviciile nu se decontează cu bilet de trimitere), prețurile sunt următoarele:
- Psihoterapie individuală – 250-500 lei
- Consult/control psihiatrie adulți – 200-400 lei
- Psihoterapie online – 250-400 lei
- Psihoterapie copii și adolescenți – 200-300 lei
- Psihoterapie de cuplu – 300-500 lei
- Psihoterapie de familie – 300-500 lei
- Psihoterapia traumei – 300-500 lei
- Psihosexologie – 250-400 lei
- Hipnoterapie – 250-400 lei
- Psihologie sportivă – 250-400 lei
- Consiliere parentală – 250-400 lei
- Life Coaching – 250-400 lei
Costurile indirecte ale sănătății mintale
Dincolo de cheltuielile medicale, tulburările mintale generează costuri indirecte semnificative, greu de cuantificat, dar cu impact major asupra societății. Acestea includ pierderi de productivitate, absenteism și ceea ce specialiștii numesc „presenteeism” – angajați prezenți fizic la locul de muncă, dar incapabili să performeze la capacitate maximă din cauza problemelor psihice.
Consecințele se resimt și în familie și comunitate. Membrii familiei suportă stres suplimentar, timp și resurse pentru a sprijini persoanele afectate, ceea ce poate reduce veniturile și calitatea vieții lor.
În plus, tulburările nediagnosticate sau netratate pot conduce la creșterea riscului de accidentări, sinucidere sau comportamente autodistructive, amplificând pierderile sociale și economice.
Costurile sociale și umane ale tulburărilor mintale sunt adesea cele mai greu de cuantificat, dar cele mai profunde. Ele includ efectele asupra calității vieții individului, relațiilor familiale și comunitare, precum și stigmatizarea și marginalizarea persoanelor afectate. Problemele psihice netratate pot conduce la izolare socială, dificultăți în menținerea locului de muncă și relații tensionate sau rupte în familie și cercul social.
În plan mai larg, societatea suportă costuri legate de creșterea criminalității, abandonul școlar, dependențele și alte consecințe sociale asociate tulburărilor netratate. Lipsa educației și a programelor de prevenție și suport adecvat amplifică aceste efecte, transformând problemele mintale într-o povară colectivă.
Prevenție la nivel individual
Exercițiile fizice regulate, o dietă echilibrată și un somn adecvat (7-9 ore pe noapte) sunt fundamentale pentru bunăstarea mintală.
Identificarea surselor de stres și dezvoltarea unor mecanisme de coping sănătoase, cum ar fi meditația, tehnicile de respirație sau hobby-urile relaxante.
Reducerea expunerii la ecrane și la rețelele sociale poate diminua sentimentele de anxietate și comparație, care sunt asociate cu un risc mai mare de depresie, în special la tineri. Crearea de „zone fără ecrane” în casă, cum ar fi dormitorul, este o practică utilă.
Interacțiunea regulată cu familia și prietenii oferă sprijin emoțional valoros și un sentiment de apartenență.
Recunoașterea semnelor de avertizare timpurie a problemelor de sănătate mintală (cum ar fi schimbări bruște de dispoziție, izolare sau dificultăți de somn) și solicitarea de consiliere de la un specialist (psiholog/psihiatru).
