Costurile ascunse ale abonamentelor uitate. Sumele de bani care golesc portofelul românilor
SURSA FOTO: Dreamstime - Costurile ascunse ale abonamentelor neglijate
Majoritatea românilor plătesc, adesea fără să-și dea seama, pentru abonamente digitale, aplicații și servicii care nu sunt folosite frecvent. De la platforme de streaming precum Netflix, Spotify, Disney+ și YouTube Premium, la spații de stocare în cloud, software pentru productivitate, aplicații de dating sau servicii fără reclame, sumele lunare aparent mici se adună și pot afecta bugetul personal.
Costurile ascunse ale abonamentelor neglijate
Majoritatea serviciilor vin acum cu un abonament, chiar dacă acesta nu este obligatoriu. Din păcate, acestea sunt atât de multe încât abia ajungem să le folosim sau uităm complet de ele.
Nu ar fi un lucru rău dacă aceste abonamente nu ar fi contra cost, iar sumele, adunate, nu ar ajunge să ne afecteze bugetul fără să ne dăm seama.
Un abonament uitat costă în medie ~30 lei pe lună, iar dacă o persoană are 5–10 astfel de servicii active fără să le folosească, suma totală poate ajunge între 150 și 300 lei/lună, fără ca utilizatorul să observe imediat impactul asupra bugetului.

Tipuri de abonamente ”ascunse”
Platforme precum Netflix, Spotify, Disney+ sau YouTube Premium oferă acces nelimitat la filme, muzică și conținut exclusiv, însă mulți utilizatori continuă să plătească lunar fără să le folosească.
- Netflix – minim 5,99 euro/lună
- Spotify – minim 14 lei/lună
- Disney + – minim 34,99 lei/lună
- YouTube Premium – minim 13,99 dolari/lună
Un alt tip de abonamente digitale ascunse sunt spațiile de stocare în cloud și software-ul pentru productivitate. Servicii precum Google Drive, Dropbox sau Microsoft 365 oferă spațiu suplimentar și instrumente de lucru esențiale pentru birou sau școală, dar mulți utilizatori continuă să plătească lunar chiar dacă nu folosesc toate facilitățile. În timp, aceste costuri, adesea ignorate, se adună și pot transforma abonamentele aparent mici în cheltuieli semnificative pe an.
- Google Drive – minim 9,99 lei/lună
- Dropbox – minim 11,99 euro/lună
- Microsoft 365 – minim 9,99 euro/lună
Pe lângă aceste costuri se mai pot adăuga cele pentru abonamentele la reviste digitale sau tipărite.
Există și abonamente pentru servicii digitale precum Discord Nitro, care oferă funcții suplimentare pentru platforma de chat și comunități online. Costul acestuia este de minim 2,99 euro pe lună.
În funcție de hobby-urile fiecăruia, catalogul de abonamente care pot fi uitate cu ușurință este divers:
- Canva – minim 60 lei/lună
- Adobe Lightroom – minim 14,74 euro/lună
- Revolut – minim 19,99 lei/lună
- LinkedIn – minim 60 lei/lună
Multe aplicații gratuite din România, de la jocuri mobile până la aplicații de știri sau de lifestyle, oferă varianta fără reclame contra cost. Chiar dacă plata pare mică – de obicei între 5 și 20 de lei pe lună – sumele se adună rapid dacă folosești mai multe aplicații. În plus, mulți utilizatori uită de aceste abonamente, iar plata continuă să fie retrasă automat din contul bancar.
Un alt tip de abonamente digitale ascunse sunt aplicațiile de dating, precum Tinder Plus, Bumble Premium sau Badoo Premium.
Abonamentele pentru livrări și AI
De asemenea, cei care comandă mâncare prin aplicațiile dedicate au opțiunea de a plăti lunar o sumă de bani pentru a nu avea taxă de transport la eventualele comenzi.
Un astfel de abonament de la Wolt costă 14,99 lei, iar la Glovo costă 24,99 lei/lună.
Și platforma eMAG are un abonament lunar de care poți uita destul de ușor dacă nu faci comenzi regulat. La data redactării acestui articol, abonamentul pentru un an era de 49 de lei.
Un nou tip de abonamente digitale care câștigă popularitate sunt aplicațiile bazate pe inteligență artificială, precum ChatGPT Plus, Canva AI sau Jasper.ai. Aceste servicii oferă funcții avansate de generare de text, imagini sau conținut automatizat și implică plăți lunare între 50 și 150 lei, în funcție de plan.
A absolvit Facultatea de Litere și Limbi Străine din cadrul Universității „Hyperion” din București, specializarea română-japoneză, precum și Facultatea de Jurnalism din cadrul aceleiași universități. Lucrează în presă din 2018, când a debutat ca redactor la Bugetul.ro. Din 2019, lucrează ca redactor la Capital.ro, unde abordează teme sociale.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





