Consiliul UE prelungește până în 2027 sancțiunile impuse Rusiei pentru anexarea Peninsulei Crimeea și Sevastopolului

Consiliul UE a decis prelungirea sancțiunilor împotriva Rusiei, ca răspuns la anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea și Sevastopolului. Măsurile au fost extinse până în iunie 2027 pentru a menține presiunea politică și economică asupra Rusiei.

Consiliul UE prelungește până în 2027 sancțiunile impuse Rusiei pentru anexarea Peninsulei Crimeea și Sevastopolului

Consiliul UE a decis luni, 15 iunie, prelungirea sancțiunilor impuse Rusiei ca reacție la anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea și a orașului Sevastopol, teritorii care aparțin Ucrainei. Măsurile restrictive vor rămâne în vigoare până la data de 23 iunie 2027, în urma evaluării anuale a regimului de sancțiuni aplicat Rusiei.

Sancțiunile au fost introduse inițial în iunie 2014, imediat după ocuparea și anexarea peninsulei de către Rusia. Ele includ interdicția importurilor în statele membre ale Uniunii Europene de produse provenite din Crimeea și Sevastopol, precum și restricții privind investițiile, dezvoltarea infrastructurii și furnizarea de servicii turistice în aceste regiuni. Măsurile vizează exportul de anumite bunuri și tehnologii către companii din Crimeea sau destinate utilizării pe teritoriul peninsulei anexate, cu efecte în sectoare precum transporturile, telecomunicațiile, energia și exploatarea resurselor naturale, inclusiv petrol și gaze.

În aceeași zi, 15 iunie, Consiliul UE e a aprobat și un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, consolidând astfel cadrul de presiune economică și politică al blocului comunitar asupra Moscovei.

UE l-a inclus pe lista de sancțiuni pe preotul duhovnic al lui Vladimir Putin

Uniunea Europeană a extins lista sancțiunilor impuse Federației Ruse, adăugând peste 80 de persoane fizice și juridice considerate a avea legături directe sau indirecte cu Moscova. Printre acestea se află și mitropolitul de Simferopol și Crimeea, Tihon (Gheorghe Șevkunov), episcop al Bisericii Ortodoxe Ruse, considerat de unele surse „duhovnicul” președintelui Rusiei, Vladimir Putin.

Decizia a fost justificată de Uniunea Europeană prin implicarea unor persoane sancționate în activități de propagandă și dezinformare. În cazul lui Tihon, autoritățile europene susțin că acesta ar contribui la răspândirea narațiunilor pro-ruse care justifică agresiunea împotriva Ucrainei, inclusiv prin mesaje ce neagă suveranitatea acesteia și promovează ideea că războiul ar avea o justificare religioasă. Pe lângă activitatea sa religioasă, Tihon ar fi folosit predici, platforme media și proiecte culturale finanțate de stat, dar și strângeri de fonduri pentru forțele ruse din Crimeea ocupată, consolidând astfel, potrivit UE, sprijinul pentru acțiunile militare ale Rusiei.

Noile sancțiuni vizează și alte persoane și entități importante, printre care procurorul general al Federației Ruse, Alexander Gutsan, oficiali din structurile de securitate și din sistemul judiciar implicați în cazul morții lui Alexei Navalnîi, precum și foști sau actuali oficiali precum Pavel Astahov.

Pe listă se află și reprezentanți ai sectorului industrial și tehnologic, inclusiv companii și organizații precum „Rostec”, „Gazpromneft Shipping” și diverse entități asociate complexului militar și energetic rus.

În plus, sancțiunile vizează și structuri legate de ceea ce UE numește „flota din umbră” a Rusiei, utilizată în transportul de petrol, precum și institute de cercetare și companii implicate în tehnologii de supraveghere și analiză video bazate pe inteligență artificială.

În spațiul public au fost menționate și legăturile mitropolitului Tihon cu cercuri apropiate de Kremlin, acesta cunoscându-l pe Vladimir Putin încă din 1999, pe când actualul președinte rus conducea FSB. De-a lungul timpului, Tihon a negat că ar fi „duhovnicul” lui Putin în sens formal, afirmând că președintele discută cu mai mulți reprezentanți ai Bisericii Ortodoxe Ruse.