Consilier BNR critică reforma administrativă. Eugen Rădulescu: E nevoie de o reorganizare profundă, nu 10%

Eugen Rădulescu, consilierul guvernatorului BNR, susține că reforma administrativă trebuie accelerată și extinsă semnificativ. Oficialul avertizează că reducerea de 10% discutată în prezent este insuficientă și vorbește despre necesitatea unei „reorganizări profunde”, cu impact direct asupra eficienței statului și a economiei.

Reforma administrativă în România: reducerea de 10% este insuficientă, spune Rădulescu

Într-o intervenție la Digi24, Eugen Rădulescu a afirmat că o simplă reducere marginală a aparatului administrativ nu poate genera efecte reale:

„E nevoie de o reorganizare profundă – reducerea numărului de localităţi, a numărului de primari şi aşa mai departe, o reducere substanţială, nu 10%. Acum vorbim de 10% reducere, după ce în anii anteriori au fost creşteri de costuri, nu neapărat de posturi, de ordinul zecilor de procente în fiecare an, aşa încât deocamdată nici măcar nu am ajuns la ce se întâmpla acum 3-4 ani”.

Potrivit consilierului BNR, dezechilibrele acumulate în ultimii ani reclamă măsuri mai ferme.

Rădulescu a subliniat că reforma administrativă este dificilă din punct de vedere politic, însă inevitabilă:

„Este o temă deosebit de grea oricare ar fi guvernul despre care este vorba. Numai că va trebui la un moment dat să alegem. Mergem înainte sau batem pasul de loc. Nu sunt alte soluţii”.

În opinia sa, amânarea unor astfel de decizii ar accentua problemele structurale ale economiei.

Exemplul Poloniei: reformă administrativă și creștere economică

Oficialul BNR a invocat experiența Poloniei, unde reorganizarea administrativă ar fi contribuit la performanțe economice solide:

„Ţările din jurul nostru, foste comuniste, au făcut treaba asta într-o manieră foarte serioasă. Şi nu a murit nimeni ca urmare a acestei chestii, ba chiar, de exemplu, Polonia, unde s-a întâmplat o reformă foarte semnificativă, a avut acum doi ani o creştere de 3%, iar anul trecut o creştere de 3,3%. Noi suntem sub 1%. Se întâmplă asta din cauză că resursele se drenează pentru a îndestula o birocratie care nu poate să supravieţuiască la nesfârşit în condiţiile în care România vrea să progreseze”.

Declarația evidențiază legătura dintre eficiența administrativă și dinamica economică.

Declarațiile lui Eugen Rădulescu apar în contextul în care premierul Ilie Bolojan a anunțat transmiterea Ordonanței privind reforma în administrație către Monitorul Oficial.

Șeful Executivului a precizat că documentul urmărește reducerea „risipa în administraţie”, crearea „unei administraţii mai eficiente” și mutarea deciziilor „mai aproape de oameni”.

Guvernul susține constituționalitatea reformei administrative

Premierul Ilie Bolojan a declarat anterior că prevederile actelor normative adoptate respectă Legea fundamentală:

”Sunt lucruri care trebuiau puse în practică în aşa fel încât să avem o schimbare în administraţie. În mod inevitabil, orice fel de schimbare, de la eliminarea risipei, de la creşterea eficienţei. de la creşterea capacităţii administraţiei publice locale de a-şi încasa impozitele, de la creşterea capacităţii administraţiei de a face politici în urbanism sau la descentralizare, naşte discuţii pentru că, în mod inevitabil, schimbările înseamnă şi rezistenţă. Dar consider, aşa cum s-a întâmplat şi până acum la celelalte proiecte, inclusiv la componenta de pensii de magistraţi care s-a dovedit a fi constituţională, că şi cele două proiecte respectă prevederile constituţionale”.

Reforma administrației publice: între necesitate economică și rezistență politică

Tema reorganizării teritoriale și a reducerii numărului de unități administrative rămâne una dintre cele mai sensibile reforme structurale. Specialiștii invocă impactul asupra cheltuielilor publice, eficienței instituționale și calității serviciilor, în timp ce criticii avertizează asupra implicațiilor sociale și politice.

Dezbaterea privind reforma administrativă capătă o miză tot mai mare în contextul consolidării fiscale și al nevoii de creștere a competitivității economiei românești.