Congresul american pregătește blocarea planului lui Trump de retragere a trupelor din România

O alianță bipartizană formată din membri influenți ai Congresului SUA se opune deciziei administrației Trump de a reduce prezența militară americană din România și din alte state NATO de pe flancul estic. Legislatorii pregătesc o inițiativă care ar putea bloca retragerea, pe fondul avertismentelor că măsura ar reprezenta o „greșeală strategică” și un semnal periculos pentru Rusia.

Congresul american pregătește blocarea planului de retragere a trupelor din România

O grupare bipartizană formată din membri influenți ai Congresului Statelor Unite, implicați direct în domeniul apărării, se mobilizează pentru a opri decizia administrației Trump privind reducerea prezenței militare americane din România și din alte țări NATO situate pe frontiera estică a alianței.

Potrivit Kyiv Post, reacția a venit imediat după anunțul fostului președinte, când șefii comisiilor de Apărare din Senat și Camera Reprezentanților au trimis o scrisoare oficială prin care și-au exprimat opoziția față de această retragere.

Parlamentarii americani intenționează să înainteze o inițiativă legislativă care să împiedice punerea în aplicare a planului, declanșând astfel o confruntare între Congres și Casa Albă pe tema politicii externe și a securității europene.

Critici dure la Washington: „O greșeală strategică”

Doi consilieri ai Senatului, citați de Kyiv Post, au descris hotărârea Pentagonului drept o „greșeală strategică” care afectează direct capacitatea NATO de descurajare, într-un moment de tensiune maximă cu Rusia.

Republicanii au fost primii care au reacționat. Senatorul Roger Wicker și congresmanul Mike Rogers au calificat decizia Pentagonului ca fiind „necoordonată şi în contradicţie directă cu strategia preşedintelui”.

La rândul său, congresmanul Mike Turner, liderul delegației americane la Adunarea Parlamentară a NATO, s-a alăturat celor care critică măsura, iar senatorul Thom Tillis a atras atenția asupra modului intempestiv în care a fost luată:

„Reducerea prezenţei noastre în România contravine unei strategii solide”, a declarat Tillis. „România a fost un aliat de nădejde timp de aproape 30 de ani, investind miliarde pentru consolidarea NATO. Nu ar trebui să-i luăm prin surprindere pe aliaţii Americii.”

Reacția concertată a republicanilor este privită ca un semn al tensiunilor interne tot mai mari privind politica externă și de apărare a Statelor Unite.

Veteranilor le este teamă de slăbirea flancului estic

Jeremy Hunt, președintele organizației americane a veteranilor, a avertizat că diminuarea contingentului militar în Europa de Est „subminează încrederea în Articolul 5” și poate conduce la un „calcul greșit” din partea Rusiei.

Surse citate de Kyiv Post susțin că Pentagonul analizează reduceri similare și în Bulgaria, Ungaria și Slovacia, începând cu luna viitoare.

Democrații: „Un semnal greșit pentru Putin și aliați”

Și democrații au reacționat prompt, anunțând că vor susține o inițiativă de contracarare a deciziei. Adam Smith, lider democrat în Comisia pentru Servicii Armate, a declarat:

„Noi, cei din Congres, vom încerca să punem lucrurile la punct pentru a-i împiedica să facă acest lucru, deoarece consider că este exact semnalul greşit pe care îl putem trimite lui Putin şi aliaţilor noştri europeni în acest moment.”

El a adăugat că o retragere masivă ar alimenta „o tendință izolaționistă periculoasă” în politica americană:

„Dacă retragem forţe semnificative din Europa de Est, acest lucru subminează mesajul că nu plecăm nicăieri.”

Potrivit lui Smith, decizia reflectă influența „aripii izolaționiste îngrijorătoare şi problematice din cadrul Partidului Republican, care consideră că restul lumii nu merită atenţia noastră.”

Pentagonul: „Ajustare strategică”, dar criticii nu cred

Departamentul Apărării susține că mutarea face parte dintr-o „ajustare strategică” menită să elibereze resurse pentru regiunea Indo-Pacific. Totuși, voci din ambele partide consideră că momentul ales este nepotrivit și contravine principiului „pace prin forță” promovat de administrație.

Diplomatul Daniel Fried, fost arhitect al politicii SUA în Europa post-Război Rece, a declarat pentru Kyiv Post:

„Întotdeauna există o modalitate de a schimba o decizie în lumea lui Trump, nu-i aşa? Nimic nu este bătut în cuie.”

El a salutat poziția critică a Congresului și a adăugat:

„Cred că preşedintele Turner şi senatorul Wicker au dreptate să continue să insiste în această direcţie. Sper, de asemenea, că atunci când vom vedea rezultatele revizuirii poziţiei, acestea se vor reduce doar la retrageri simbolice şi nu la o reducere majoră.”

Astfel, scena politică americană se pregătește pentru un nou episod tensionat între Congres și administrația Trump. Disputa privind retragerea trupelor americane din România ar putea deveni testul decisiv al angajamentului SUA față de securitatea europeană și față de NATO, notează Kyiv Post.