Conflictul din Orientul Mijlociu și riscul unui nou șoc energetic global
Tensiunile din Orientul Mijlociu sunt urmărite cu atenție de economiști și de piețele financiare internaționale, deoarece regiunea are un rol strategic în producția și transportul global de petrol și gaze. Orice escaladare a conflictului sau extindere a ostilităților poate provoca perturbări majore în aprovizionarea cu energie.
Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a explicat că un conflict de lungă durată ar putea genera un nou val de volatilitate pe piețele energetice, similar cu episoadele din ultimii ani, când tensiunile geopolitice au determinat creșteri rapide ale prețurilor la combustibili și energie.
„Dacă acest război s-ar prelungi luni de zile, piețele ar putea să «înnebunească», iar guvernele ar fi obligate să intervină”, a declarat Dăianu.
Potrivit economistului, reacția piețelor ar putea fi una puternică, deoarece investitorii și actorii economici sunt extrem de sensibili la riscurile legate de aprovizionarea cu energie. Creșterile de prețuri ar avea efecte în lanț asupra costurilor de producție, transport și consum.
Guvernele ar putea fi obligate să intervină pentru a proteja economia
În cazul unui șoc energetic major, statele ar putea fi nevoite să adopte rapid măsuri pentru a proteja economia și populația. Astfel de intervenții pot include scheme de compensare a prețurilor la energie, subvenții pentru anumite sectoare economice sau măsuri fiscale menite să limiteze impactul scumpirilor.
Experiența ultimilor ani arată că astfel de intervenții pot implica costuri bugetare importante. În multe state europene, guvernele au alocat miliarde de euro pentru a plafona prețurile la energie sau pentru a susține companiile afectate de creșterea costurilor.
Un nou șoc energetic global ar putea relansa aceste tipuri de politici, ceea ce ar pune presiune suplimentară pe finanțele publice, mai ales în contextul în care multe economii încă încearcă să reducă deficitele bugetare acumulate în ultimii ani.
România ar putea încheia anul cu un deficit bugetar de aproximativ 6,25% din PIB
În ceea ce privește situația economică internă, Daniel Dăianu consideră că România ar putea totuși să mențină deficitul bugetar în jurul valorii de 6,25% din PIB, dacă evoluțiile geopolitice nu vor avea efecte severe asupra economiei globale.
Estimarea depinde însă în mare măsură de stabilitatea piețelor internaționale și de evoluția prețurilor la energie. O creștere accentuată a costurilor energetice ar putea avea efecte directe asupra inflației, asupra consumului și, implicit, asupra veniturilor bugetare.
În același timp, presiunile externe pot influența și costurile de finanțare ale statului, mai ales dacă volatilitatea piețelor financiare crește.
În acest context, evoluțiile din Orientul Mijlociu sunt urmărite atent de autoritățile economice și de investitori, deoarece ele pot influența nu doar prețurile la energie, ci și stabilitatea financiară și perspectivele de creștere economică în Europa și la nivel global.
