Conflictul din Orientul Mijlociu agită piețele energetice. Inflația revine în atenția investitorilor

Evoluțiile din Orientul Mijlociu au readus energia și inflația în centrul atenției piețelor financiare. Potrivit analistului eToro Bogdan Maioreanu, incertitudinea legată de conflictul din Iran influențează puternic piețele energetice și investitorii.

Creșterea și volatilitatea prețului petrolului amplifică temerile privind inflația și economia globală

Incertitudinea legată de durata și evoluția conflictului din Iran influențează piețele de energie la nivel global. Contractele futures pentru petrolul Brent au urcat până la aproximativ 120 de dolari pe baril, înainte de a înregistra o corecție puternică.

Analistul eToro Bogdan Maioreanu a explicat că volatilitatea este extrem de ridicată, iar investitorii urmăresc cu atenție evoluțiile din regiune. Accesul în Strâmtoarea Hormuz rămâne restricționat, ceea ce creează îngrijorări legate de aprovizionarea cu energie.

Potrivit analistului, inflația începe să revină în centrul discuțiilor din piețele financiare. De această dată însă, presiunea asupra prețurilor nu este determinată de efectele tarifelor vamale impuse de Donald Trump, ci mai ales de scumpirea petrolului.

Situația din Orientul Mijlociu continuă să fie tensionată, iar evoluția prețurilor la energie este urmărită atent de investitori. Maioreanu a arătat că un șoc petrolier pe termen scurt ar putea fi gestionat la nivel global.

În schimb, dacă situația s-ar transforma într-o criză energetică de durată, ar crește temerile legate de stagflație. Acest termen descrie o perioadă caracterizată simultan de inflație ridicată și stagnare economică.

Analistul a subliniat că o astfel de evoluție ar putea avea efecte importante și asupra României. Criza energetică ar apărea într-un moment în care economia se confruntă deja cu recesiune tehnică, inflație ridicată și presiuni legate de deficitul bugetar.

Piața petrolului și gazelor naturale reacționează puternic la fiecare evoluție din Orientul Mijlociu

Piața petrolului a înregistrat fluctuații puternice în ultimele zile. Potrivit lui Bogdan Maioreanu, contractele futures au oscilat luni între aproximativ 85 de dolari și peste 120 de dolari pe baril.

Ulterior, prețurile au scăzut rapid după ce Donald Trump a sugerat că conflictul cu Iranul ar putea fi aproape de final. Comentariul președintelui american a fost suficient pentru a inversa pierderi de miliarde de dolari pe piețele financiare într-un interval de câteva ore.

Ulterior, Donald Trump a temperat însă aceste așteptări și a declarat că nu crede că războiul se va încheia în cursul acestei săptămâni. Autoritățile de la Teheran nu au oferit un răspuns la aceste declarații.

În paralel, perturbările din Strâmtoarea Hormuz au început să afecteze producția de petrol din regiune. Arabia Saudită a început să reducă producția de petrol, potrivit unor informații publicate de Bloomberg.

Anterior, Emiratele Arabe Unite, Kuweitul și Irakul au anunțat măsuri similare. Arabia Saudită produce aproximativ 10 milioane de barili de petrol pe zi și exportă aproximativ 7 milioane de barili zilnic.

Compania Aramco a redirecționat o parte din transporturi prin conducta care duce către portul Yanbu, la Marea Roșie. Totuși, această conductă nu are capacitatea necesară pentru a compensa integral volumele de export afectate de restricțiile din Strâmtoarea Hormuz.

Creșterea prețurilor la energie și problemele logistice amplifică incertitudinea piețelor

Scumpirea petrolului a influențat și piața gazelor naturale. Contractele futures pentru gazul natural olandez cu livrare în aprilie au ajuns aproape de 69 de euro pe megawatt-oră, înainte de a înregistra o corecție.

În prezent, prețurile gazelor naturale se află într-o situație de backwardation, ceea ce înseamnă că prețurile actuale sunt mai mari decât cele estimate pentru viitor.

Datele arată că prețul contractului cu livrare în decembrie 2026 este estimat la aproximativ 45 de euro pe megawatt-oră. La sfârșitul lunii februarie, prețul gazelor naturale era în jur de 32 de euro pe megawatt-oră.

Nivelul depozitelor de gaze din Europa rămâne relativ scăzut după o iarnă dificilă. În medie, depozitele sunt umplute în proporție de peste 29%.

România se află la un nivel de aproximativ 31%. Cele mai scăzute niveluri de stocare sunt înregistrate în Țările de Jos și Croația, în timp ce Portugalia, Spania, Polonia și Italia au depozite mai bine aprovizionate.

În cazul unui conflict prelungit în Orientul Mijlociu, unele state ar putea fi nevoite să cumpere gaze naturale la prețuri mai mari. Această evoluție ar putea avea un impact direct asupra inflației.

Pentru a preveni o eventuală penurie globală de petrol, statele din grupul G7 au transmis că sunt pregătite să elibereze rezerve strategice dacă situația o va impune.

Piețele tratează în prezent șocul petrolier drept unul temporar

Analistul Bogdan Maioreanu consideră că piețele tratează în prezent șocul petrolier drept unul temporar, nu structural. În opinia sa, problema devine tot mai mult una logistică, nu doar geopolitică.

Estimările din sectorul energetic indică întreruperi de producție de aproximativ 2–2,5 milioane de barili pe zi, cu posibilitatea depășirii a 4 milioane de barili pe zi dacă se ating limitele de stocare.

În același timp, disponibilitatea tancurilor petroliere a scăzut puternic. În prezent, doar 14 petroliere foarte mari operează în zona Golfului, comparativ cu 64 înainte de escaladarea conflictului.

Pentru investitori, aceste evoluții arată că piețele încep să tranzacționeze tot mai mult riscul legat de aprovizionarea cu energie.

Bogdan Maioreanu a arătat că volatilitatea actuală ar putea face investitorii mai prudenți în ceea ce privește cumpărarea activelor în perioadele de scădere.

În același timp, piețele financiare vor rămâne foarte sensibile la fiecare evoluție din Orientul Mijlociu în zilele și săptămânile următoare.