Recrutarea și legăturile cu FSB
Potrivit instanței, Cuculescu a fost atras într-o rețea coordonată de cetățeanul moldovean Nidjat Askerov, în privința căruia dosarul a fost disjuns. Askerov ar fi fost racolat începând cu anul 2020 de reprezentanți ai Serviciului Federal de Securitate (FSB) al Federației Ruse, executând sarcini primite de la cetățeanul rus Iurii Gudilin.
Conform hotărârii, în aceeași perioadă Askerov a primit misiunea de a identifica „un canal sigur” pentru transferul de bani din Federația Rusă către Republica Moldova, evitând sistemul bancar. Soluția găsită a fost utilizarea criptomonedelor, motiv pentru care a apelat la Denis Cuculescu, cunoscut pentru expertiza sa în transferuri cripto.
Transferurile prin criptomonede, convertirea în cash și finanțări ascunse
În perioada 2020–2022, Cuculescu ar fi primit criptomonede, le-ar fi convertit în numerar și ar fi organizat transferul sumelor către Askerov și alte persoane implicate. Potrivit sentinței, sumele ajungeau la „zeci de mii de euro”.
Instanța notează, printre altele, că în perioada octombrie–noiembrie 2020, acesta „a lichefiat suma de 30 000 euro prin schimbul valutei virtuale USDT, mijloace bănești primite pe teritoriul Republicii Moldova care au fost transmise lui N.A., persoana în privința căruia cauza a fost disjunsă în procedură separată la etapa urmăririi penale”.
Ulterior, la începutul anului 2021 ar fi lichefiat 50.000 euro, în iulie 2021 peste 69.000 euro, iar în decembrie 2021 alte 78.000 euro. În ianuarie–februarie 2022 ar fi convertit încă 80.000 euro.
Totodată, Cuculescu ar fi primit 94.152 USDT, echivalentul a 94.152 dolari, din care o parte ar fi fost folosită „pentru achitarea unor remunerări sub formă de salarii”, iar restul pentru „realizarea diferitor sarcini trasate de curatorii săi ce țineau de înfăptuirea activității dușmănoase împotriva R. Moldova, inclusiv fiind investite în proiecte destinate manipulării opiniei publice pe teritoriul R. Moldova”.
Activități propagandistice și incitare împotriva refugiaților ucraineni
Sentința precizează că în februarie–martie 2022, Cuculescu și Askerov ar fi acționat ca coautori pentru a „incita populația împotriva refugiaților din Ucraina”, cu scopul final de a provoca nemulțumiri față de politicile guvernului după izbucnirea războiului în Ucraina.
În acest context, instanța reține că cei doi l-ar fi solicitat pe Veaceslav Dubenco să reproducă prin desene simboluri ale batalionului „Azov” în Chișinău. Ulterior, la 26.06.2023, Denis Cuculescu ar fi efectuat „transferul criptomonedei în mărime de 2.000 USDT (echivalentul a 2.000 dolari SUA) către Veaceslav Dubenco”.
Dubenco a relatat în fața instanței că l-ar fi văzut pe Cuculescu ridicând bani cash în Odesa și că acesta i-ar fi spus că „banii aparțin rușilor”. Tot el a menționat discuțiile cu privire la „o persoană foarte influentă, Nidjat Askerov, care ar avea legături directe cu Ion Ceban și Igor Dodon, acces liber la Primăria municipiului Chișinău și influență la nivel diplomatic”.
Martorul a mai declarat că „Cuculescu Denis a afirmat că banii aparțin rușilor și că trebuie folosiți pentru a „închide niște întrebări””, iar sumele ar fi fost folosite inclusiv „la o discotecă, unde s-ar fi cheltuit aproximativ 4.000–5.000 de euro”.
Influențare politică, propagandă și „fabrica de troli”
Un alt martor, Hacico Nicolai, a declarat instanței că Askerov ar fi colaborat cu „persoane politice din Federația Rusă, și anume Iurii Gudilin și Olga Grag”, fiind implicat în campanii politice locale și administrarea unor canale Telegram critice la adresa autorităților din Republica Moldova.
Potrivit sentinței, „Nigeat Askerov era administrator al canalelor de Telegram „Mare brînză” și „Bașnea Maia Sandu””, proiect care ar fi avut ca scop obținerea de finanțări din Federația Rusă și manipularea opiniei publice.
Escrocherie prin criptomonede
Pe lângă infracțiunile de trădare, instanța a reținut că în aprilie–mai 2022, Cuculescu l-ar fi dezinformat pe Eduard Pincevschii privind tranzacționarea unor active financiare cripto („Xana” și „Metapax”), reușind să obțină astfel 200.000 USDT (echivalentul a 3.738.280 lei). Suma a fost recunoscută ca prejudiciu material.
Cuculescu a fost condamnat pentru:
-trădare de patrie – 13 ani închisoare
-escrocherie – 10 ani închisoare și interdicție de a lucra în domeniul financiar timp de 5 ani
În baza cumulului juridic, pedeapsa finală este de 15 ani de închisoare cu executare în penitenciar de tip închis, plus interdicția de a activa în domeniul administrării mijloacelor financiare timp de 5 ani.
Instanța a dispus și:
-arest preventiv până la definitivarea sentinței
-anunțarea în căutare a inculpatului
-plata cheltuielilor judiciare (6.862 lei)
-recuperarea parțială a prejudiciului către partea vătămată
